Alegeri europarlamentare 2024. Sondajele arată că Grupul Popularilor Europeni ar rămâne cea mai mare forță din legislativ
Your browser doesn't support HTML5 video.
Cele mai recente sondaje şi proiecţii arată că extrema dreaptă este pe cale să obţină progrese semnificative în privința numărului de mandate.
Cu toate acestea, Grupul Popularilor Europeni ar urma să rămână cea mai importantă forță în viitorul legislativ, în ciuda avansului întegistrat de populiști și eurosceptici, cred specialiștii.
373 de milioane de europeni cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a-i alege pe cei 720 de membri ai legislativului comunitar. Fiecare stat membru va fi reprezentat de un număr de aleși corelat cu mărimea populației. Malta are, de pildă, șase europarlamentari, Germania are 96, iar România are 33.
Sylvain Plazy, corespondent Associated Press la Bruxelles: „Acest scrutin reprezintă unul dintre cele mai mari exerciții democratice din lume și ar putea avea un impact major, deoarece partidele de extremă dreapta caută să câștige mai multă putere”.
Sondajele arată că facțiunile de extremă dreapta, eurosceptice și antisistem vor câștiga teren, mai ales în Franța, Olanda și Italia. În Germania, în schimb, aceste partide par să bată în retragere, pe fondul unor scandaluri și al protestelor de stradă.
Maria Demertzis, Senior Fellow la grupul de reflecție Bruegel: „Există câteva scenarii interesante care ar putea apărea, ceea ce va face ca partidul câștigător, care se așteaptă să fie Partidul Popular European, să guverneze mai dificil decât în ultimii cinci ani. Cred că va exista o deplasare către dreapta. Așadar, întrebarea este: cât de mare va fi aceasta?".
În mai puțin de doi ani de când conduce Italia, Giorgia Meloni a devenit cel mai puternic lider al dreptei eurosceptice și o aliată de nădejde a franțuzoaicei Marine LePen.
Georgia Meloni, premierul Italiei: „De voi depinde să decideți dacă Europa ar trebui să continue să sufere din cauza imigrației necontrolate. Sau dacă trebuie mai bine să își controleze granițele externe, să oprească plecările ilegale și să repatrieze migranții ilegali”.
De altfel, migrația ilegală a fost subiectul arzător al campaniei, alături de inflație și doleanțele agricultorilor, care au protestat din nou, luni și marți, în Franța, Spania și Belgia.
Sylvain Plazy, corespondent Associated Press la Bruxelles: „Creșterea costului vieții, provocările din domeniul agricol, schimbările climatice, locurile de muncă și lupta împotriva sărăciei sunt printre principalele preocupări ale cetățenilor Uniunii Europene. Războaiele din Gaza și Ucraina precum și apărarea și securitatea sunt, de asemenea, printre principalele teme de campanie”.
La scrutinul precedent, în 2019, prezența la urne a fost anemică, abia unul din doi alegători și-a exprimat votul. Dar anul acesta, ultimul sondaj al Parlamentului European arată că peste 70% dintre europeni au intenția de a merge la vot. Iar Belgia a permite votul de la 16 ani, pentru a aduce mai mulți oameni la urne. Cu același scop, în Estonia, secțiile de votare s-au deschis încă de luni, iar Portugalia și Malta au permis votul anticipat.
Maria Demertzis, Senior Fellow la grupul de reflecție Bruegel: „Vedem tot mai des că multe decizii sunt luate la Bruxelles. Este imposibil de imaginat că vreo țară, de una singură, ar putea aborda marile provocări cu care ne confruntăm, de la schimbări climatice până la apărare. Prin urmare, țările trebuie să se preocupe de modul în care aceste decizii sunt formate în Europa".
După alegeri, una dintre principalele sarcini ale noilor aleși vă fi aprobarea componenței noii Comisii Europene. Actuala președintă a Comisiei, Ursula Von der Leyen, are șanse mari să obțină un nou mandat.