Un vot pentru sufletul și valorile UE. Analiștii politici se tem că Uniunea ar putea vira către o „dreaptă autoritară”

Galerie foto

Analiștii se așteaptă ca Uniunea Europeană să vireze către „dreapta” pe eșichierul politic, odată ce rezultatele votului vor consfinți creșterea numărului extremiștilor, în tot mai multe state. Potrivit publicației Politico, viitorul Parlament European s-ar putea să aibă mai mulți naționaliști extremiști decât populari europeni, actuala familie politică istoric majoritară.

Dacă în statele baltice și Slovenia este posibil votul online anticipat încă de marți, Olanda este prima țară în care s-au deschis secțiile de votare. Vor urma, vineri, Cehia și Irlanda. Sâmbăta se va vota în Letonia, Malta, Slovacia și Italia. Maratonul electoral va culmina duminică, atunci când vor vota majoritatea statelor Uniunii, inclusiv Germania și Franța, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar. În Olanda este considerat favorit Partidul Libertății, de extremă-dreapta, care a câștigat - surprinzător - și în legislativele din noiembrie anul trecut. Deși a renunțat la intenția de a organiza un referendum obligatoriu privind – o ieșire a Țărilor de Jos din Uniunea Europeană - agenda lui Geert Wilders rămâne una apăsat eurosceptică.

Olanda este doar una dintre țările în care se așteaptă ca principalul contingent de eurodeputați să provină din partea forțelor extremist-naționaliste.

Rosa Viegas, susținătoare Chega în vârstă de 64 de ani: „Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că să ai o inimă bună nu însemnă să deschizi tuturor celor care îți bat la ușă. Nu se poate așa ceva! Noi avem tradițiile noastre, iar imigranții trebuie să ni le respecte.”

Citește și

Au început alegerile europarlamentare. Primul stat din UE în care s-au deschis secțiile de votare

Georgia Meloni, premierul Italiei: „De voi depinde să decideți dacă Europa ar trebui să continue să sufere din cauza imigrației necontrolate. Sau dacă trebuie mai bine să își controleze granițele externe, să oprească plecările ilegale și să repatrieze migranții ilegali.”

Publicația Politico a proiectat o hartă care ne arată cu mov închis țările în care extremiștii sunt deja la putere, cu roz, țările unde mai mult ca sigur vor ajunge la putere și, în fine, cu roz pal statele unde vor fi măcar pe locul 2.

În Franța, de pildă, partidul de extremă dreapta Reunirea națională este de așteptat să câștige o treime din numărul total de voturi ceea ce înseamnă dublu față de adversarul său principal, partidul de guvernământ al președintelui Macron, Renașterea.

În Germania, în pofida numeroaselor scandaluri, radicalii de la AfD se îndreaptă vertiginos către locul 2, înaintea oricăruia dintre partidele din coaliția cancelarului Olaf Scholz.

Și în Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, este fruntaș, la mare distanță de restul. Cu astfel de exemple și în multe alte țări europene mai mici, e de așteptat ca viitorul Parlament European să aibă mai mulți politicieni radicali de extremă dreapta decât populari europeni, cei care istoric vorbind au dominat până acum legislativul, scrie Politico.

Șocul pe care îl va declanșa rezultatele acestor alegeri va fi resimțit din plin când se va constata că partide considerate până nu de mult toxice, cu care nu se poate lucra, nu vor mai fi doar la ușa parlamentului european, ci chiar în sala de plen și nu vor mai putea fi ignorate, spun cei de la Politico. În vreme ce dreapta radicală se manifestă în diverse nuanțe, ceea ce îi unește este o viziune comună asupra lumii centrată pe un stat național etnic, ostilitate împotriva migranților, mai ales dacă sunt musulmani, și scepticism împotriva organizațiilor supranaționale precum Uniunea Europeană, Națiunile Unite sau chiar NATO.

Cei 720 parlamentari se vor împarți, după alegeri, în grupuri politice. Nu va conta partidul din care fac parte, ci ideologia. În prezent, sunt două grupuri de extremă dreapta, nu sunt majoritare, dar sondajele arată că ar putea câștiga peste 160 de locuri. Și se vorbește de un al treilea grup care s-ar putea forma. Dar analiștii politici spun că cel mai probabil aceste grupuri nu vor forma o alianță. România are în total 33 de europarlamentari. Este a șasea țară ca mărime din Parlament. În scenariul în care vor atinge maximul din sondajele preelectorale, o treime din deputații români ar putea veni din partide cu discursuri considerate de extremă dreapta.