Analiză POLITICO: De ce a pierdut alegerile Kamala Harris. A ”moştenit” de la Biden o campanie ce părea să fie în declin

S-a vrut a fi o reamintire emfatică a mizei alegerilor. Dar nu a părut să o ajute deloc această strategie. Rezultatul de miercuri dimineaţa a fost brutal pentru Harris şi o baie de sânge pentru democraţi, pe toată harta Americii, scrie POLITICO.

Kamala Harris a moştenit de la Joe Biden în toiul verii o campanie care părea să fie în declin, având în vedere nepopularitatea preşedintelui şi incapacitatea de a transmite un mesaj. Şi după ce democraţii l-au eliminat pe Biden de pe listă, ea şi-a consolidat rapid partidul muribund, mobilizând femeile, stârnind creatorii de conţinut de pe TikTok şi Instagram cu meme-uri de susţinere şi strângând sume impresionante de la donatori.

Dar impulsul pe care consilierii insistau că l-ar fi construit nu s-a materializat. Nu a îngropat niciodată suficient fantoma lui Biden, împiedicându-şi în mod grav capacitatea de a convinge alegătorii de ideea că a ei este o candidatură care va întoarce pagina.

Acest lucru s-a întâmplat, pur şi simplu, pentru că Harris a refuzat să se despartă clar de ultimii patru ani, atunci când alegătorii au indicat că asta îşi doresc. Mai rău, ea a ezitat să se diferenţieze de şeful său în ceea ce priveşte cea mai mare vulnerabilitate a lui Biden - gestionarea economiei de către acesta - şi nici să identifice vreun mod specific prin care preşedinţia sa ar fi diferită de mandatul său, dincolo de numirea unui republican în cabinetul său.

O PIATRĂ DE MOARĂ

Unii aliaţi apropiaţi şi chiar câţiva consilieri s-au întrebat în privat de ce a continuat ea să îl ţină atât de aproape, mai ales că nu a încercat să utilizeze pe scară largă în campanie dosarul preşedinţiei lor. Cu toate acestea, nici în interiorul campaniei sale nu exista sentimentul că Harris ar trebui să poarte o parte din vină, consilierii arătând modul în care ea a mutat cifrele de luptă electorală în favoarea sa şi a redus marjele lui Trump. În realitate, Biden s-a dovedit o piatră de moară. „Am desfăşurat cea mai bună campanie pe care am putut-o face, având în vedere că Joe Biden era preşedinte”, a declarat un consilier al lui Harris căruia i s-a acordat protecţia anonimatului. „Joe Biden este singurul motiv pentru care Kamala Harris şi democraţii au pierdut în seara aceasta”, a spus consilierul.

Un alt consilier al lui Harris a declarat că este clar că Biden ar fi trebuit să se retragă elegant mult mai devreme, permiţându-le democraţilor să organizeze alegeri primare pe care ei cred că Harris le-ar fi câştigat.

Lovitura primită a fost atât de răsunătoare, încât unii dintre liderii de generaţie următoare ai partidului au semnalat necesitatea unei autopsii profunde a eşecurilor democraţilor de a opri valul roşu (republicanii - n.r.).

O CAMPANIE PROST CONDUSĂ

„Nu este vorba doar de un comitat răzleţ. Nu este vorba doar de o poveste. Este ceva destul de sistematic”, a declarat reprezentantul democrat Brendan Boyle din Philadelphia. „Este o victorie republicană solidă, cea mai mare victorie republicană a unui candidat la preşedinţie de la Ronald Reagan în 1984” în Pennsylvania. „Nu cred că vreun democrat care doreşte să îmbunătăţească această situaţie ar trebui să îndulcească acest lucru”, a comentat Boyle.

Chiar şi avantajele cu care echipa lui Harris s-a lăudat mult timp - jocul său profesionist de teren faţă de banda de activişti MAGA şi rebeli miliardari ai lui Trump, împreună cu puterea democraţilor percepută în suburbii - au fost estompate. Iar în cadrul campaniei, unii oficiali aleşi şi strategi au avertizat că nu numai că operaţiunea lor a rămas în urmă, dar a fost şi prost condusă.

CU TREI SĂPTĂMÂNI ÎNAINTE DE ALEGERI

Cu trei săptămâni înainte de ziua alegerilor, în Pennsylvania, cel mai important stat-cheie, evreii democraţi şi aliaţii lor s-au întâlnit cu uşile închise cu oficialii campaniei lui Harris la Pittsburgh, potrivit a patru persoane care au participat sau au fost informate cu privire la discuţie. Aceştia au estimat că operaţiunea de substituire a lui Biden cu Harris nu a fost la înălţimea aşteptărilor, o plângere reluată şi în alte state-cheie.

Echipa din Pennsylvania nu avea relaţii cu principalii oficiali aleşi ai statului, or acest lucru era important deoarece însemna că cei deja validaţi nu erau utilizaţi în mod eficient pentru a convinge alegătorii să sprijine un candidat pe care nu îl cunoşteau foarte bine.

Luptele interne şi îndoielile începuseră deja. Un democrat căruia i s-a acordat anonimatul a numit întâlnirea „o descătuşare”. În acel moment, însă, oamenii deja votau prin corespondenţă.

Peste tot în stat, inclusiv la Philadelphia, democraţii latino şi de culoare au avut întâlniri private similare cu echipa lui Harris în săptămânile premergătoare zilei alegerilor, unde au făcut multe dintre aceleaşi plângeri.

ESTIMĂRI ERONATE

Iar miercuri, democraţii au început, de asemenea, să arate cu degetul către echipa de date a lui Harris. Un strateg democrat din Pennsylvania, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber, a declarat că staff-ul de campanie a lui Harris a prezis o prezenţă mai mare la vot în comitate-cheie precum Chester şi Montgomery din suburbiile Philadelphiei.

Şi acesta nu a fost singurul departament care, pus sub lupă, a fost sub aşteptări.

Într-o cursă restrânsă, în care activităţile zilnice ale celor doi candidaţi au eclipsat adesea mecanica, Harris a avut săptămâni în care a fost la egalitate sau chiar în urma lui Trump la TV şi pe serviciile de streaming. Într-adevăr, Trump, liber şi lipsit de strategie, părea să mascheze campania din umbră şi totuşi eficientă pe care consilierii săi o desfăşurau în online şi care au lovit-o pe Harris zile în şir, fără posibilitatea de a le răspunde.

MESAJE ÎN ONLINE

În timp ce democraţii conduşi de comitetul politic de acţiune Future Forward PAC au lansat cheltuieli fără precedent în statele-cheie pentru lupta electorală, punând accentul pe Harris ca o luptătoare pentru clasa de mijloc. În acest timp, Trump şi aliaţii săi au cheltuit zeci de milioane de dolari pe spoturi care au lăsat o urmă mai viscerală - cum ar fi cele care prezentau sprijinul lui Harris pentru furnizarea de asistenţă medicală pentru schimbarea de gen din banii contribuabililor care ar fi trebuit să meargă către problemele cu imigranţii. Alte spoturi au subliniat lipsa ei de voinţă de a se separa de Biden.

Nu este vorba despre faptul că democraţii nu au oferit avertismente cu privire la intenţiile oligarhice ale lui Trump, a explicat un democrat apropiat de campanie. Mai degrabă, s-au temut că acesta era deja atât de bine definit. încât campania ar fi trebuit să se concentreze mai mult pe definirea priorităţilor sale şi pe adresarea de apeluri specifice către alegătorii de culoare şi hispanici.

UN MOMENT-CHEIE

Harris a avut la dispoziţie puţin mai mult de 100 de zile pentru a-şi organiza campania - lucru considerat de democraţii care o cunosc cel mai bine drept un avantaj, care a scutit-o de o campanie primară contestată şi plină de ideologii şi de rigorile unei campanii electorale generale prelungite.

Iar planul ei a fost relativ simplu. Chiar înainte ca democraţii să îl elimine pe Biden, Harris a pus în linişte bazele campaniei sale cu câteva săptămâni înainte, când şi-a adunat câţiva dintre principalii consilieri şi câţiva aliaţi apropiaţi ca să înceapă să se pregătească pentru ceea ce îşi imaginau că va fi dezbaterea între candidaţii la vicepreşedinţie. La momentul respectiv, Biden era încă în cursă. Şi cum Trump nu îşi alesese încă un coechipier, Harris nu avea niciun adversar pentru dezbaterea vicepreşedinţială. Prin urmare, au început să elaboreze mesaje vagi care să prezinte alegerile ca fiind o opţiune între un procuror cu vechime în slujba americanilor obişnuiţi şi Trump, un infractor condamnat care îşi caută propriul interes.

Planul pe care l-au făcut a fost acela de a încerca să concentreze în mare măsură dezbaterea între vicepreşedinţi asupra lui Trump, iar opţiunea de vicepreşedinte a acestuia să fie o simplă dublură, o persoană pe care Harris să o prezinte ca fiind loială fostului preşedinte, şi nu ţării. Acesta a fost modul în care strategii şi-au imaginat-o pe Harris candidând ca nr. 2 al lui Biden: făcând din alegeri un referendum asupra lui Trump, şi nu asupra şefului ei nepopular, care era în conflict cu înşişi democraţii.

UN TORENT DE ACTIVITĂŢI

Apoi, după ce l-a înlocuit pe Biden, Harris şi echipa sa au avut un termen de execuţie extrem de scurt.

Ea a trebuit să îşi organizeze noul personal în Wilmington şi în zonele cruciale de luptă şi să formeze un cerc interior de bază; să canalizeze torentul de donaţii care începuse să curgă în cuferele campaniei; să selecteze un coechipier; să se pregătească pentru dezbaterea cu Trump; să ţină un discurs de acceptare la Convenţia Democrată şi apoi să pună în aplicare planul de dezbatere.

Totul a decurs conform planului.

În centrul discursului lui Harris, şi de la care au pornit deciziile sale tactice, a fost ideea că ea reprezintă opţiunea cea mai sigură.

Acesta este motivul pentru care a petrecut atât de mult timp în campanie cu republicani şi persoane care nu au fost niciodată în favoarea lui Trump. S-a drapat retoric în steagul american şi şi-a promovat neîncetat propria educaţie din clasa de mijloc, bombardând în acelaşi timp undele radio cu mesaje despre politicile economice periculoase ale lui Trump. A aparut ca un candidat al legii şi ordinii care vrea să împiedice ca ţara să fie preluată de un infractor condamnat.

Acesta este motivul pentru care nu s-a aplecat să vorbească mai apăsat despre natura istorică a candidaturii şi a nominalizării sale.

TIMIDĂ CU PRESA

După ce euforia iniţială a democraţilor s-a potolit, Harris a început să se confrunte cu întrebări din partea presei - şi cu critici din partea lui Trump şi a campaniei sale - pentru că nu a participat la interviuri cu principalele instituţii de presă. A durat mai mult de o lună până când Harris s-a aşezat pentru primul său interviu extins, iar după aceea a participat doar la câteva emisiuni selecte pe canale media prietenoase.

Harris a ales să nu ofere explicaţii detaliate sau, uneori, niciun fel de justificare pentru prăpastia dintre multe dintre poziţiile sale politice din trecut, de la fracturarea hidraulică (o problemă majoră în Pennsylvania) şi maşinile ecologice (o problemă majoră în Michigan) până la acordarea cetăţeniei imigranţilor neautorizaţi aduşi în SUA când erau copii. Ea a început cu o abordare de tipul „principiile mele nu s-au schimbat”, care urma să servească ca o abordare generală.

LOIALĂ LUI BIDEN PÂNĂ LA CAPĂT

Majoritatea celor din jurul ei au susţinut această decizie strategică, considerând că „mai puţin înseamnă mai mult” şi susţinând că oferirea unor explicaţii lungi ar supune-o unor noi întrebări din partea presei şi ar oferi hrană proaspătă pentru Trump şi republicani pentru a lansa atacuri neîncetate. Cu toate acestea, a ratat o ocazie de a da chiar şi cea mai mică impresie că a înţeles că oamenii ar putea încă să aibă întrebări cu privire la modul în care a putut devia atât de mult de la o problemă la alta.

Iar alte calcule făcute de Harris, cel puţin la nivel intern, au părut şi mai riscante - în special refuzul de a se despărţi de Biden, chiar şi după ce preşedintele i-a oferit public permisiunea de a face acest lucru. În timpul campaniei, consilierii lui Harris au subliniat că aceasta era o linie pe care ea nu era dispusă să o depăşească, afirmând că acest lucru ar submina o serie de declaraţii publice pe care le-a făcut despre preşedinte şi ar face găuri în propriul său dosar de realizări la Casa Albă, conchide analiza POLITICO.