(P) Poluarea din București devine greu de tolerat. Ce ai de făcut?

Sau să închizi ferestrele seara pentru că în cameră pătrundea un miros îngrozitor.

Dacă le-ai bifat pe toate, atunci sigur locuiești în București.

Este evident că, pentru a putea trăi, avem nevoie dincolo de apă și hrană, de un mediu curat, cu un aer respirabil. Acestea sunt elemente esențiale, dar pe care adesea le uităm pentru că au devenit un reflex sau le ignorăm pentru că avem impresia că nu putem noi personal îmbunătăți calitatea apei sau a aerului din oraș.

Totuși, aerul poluat pe care îl remarcăm tot mai des în București, afecțiunile respiratorii și deteriorarea stării de sănătate ne determină să ne întrebăm ce este de făcut.

Lucrurile nu par să evolueze spre un scenariu fericit: mai bine de 23.000 de români mor prematur anual, poluarea aerului omorând de 10 ori mai mulți indivizi decât accidentele rutiere, după cum arăta un studiu al Agenției Europene a Mediului în 2017.

De atunci şi până în prezent situaţia s-a agravat.

Deși poluarea nu pare să aibă efecte imediate asupra sănătății, ea este totuși responsabilă de agravarea a numeroase boli.

În special afecțiunile respiratorii sunt prezente cu precădere în zonele extrem de poluate, unde astmul bronșic și emfizemul pulmonar au un risc crescut. De asemenea, poluarea reprezintă al doilea factor care generează cancerul pulmonar, după fumat. Nici pacienții cu boli cardiovasculare nu se vor simți bine în prezența aerului poluat, în special cei care suferă de boli coronariene pot avea simptome agravate.

București, o gură de aer poluat

● București este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iași și Brașov nivelul particulelor în suspensie (PM10 și PM2.5), acele particule fine generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor, depășesc constant nivelul maxim acceptat de legislație. Conform legislației din România nivelul particulelor în suspensie PM2,5 nu trebuie să depășească valoarea anuală de 20 ug/m3 pe an. Această țintă trebuie atinsă, ca medie anuală, până în 2020.

● Principalele surse de poluare ale Capitalei sunt reprezentate de noxele emise de vehicule, fie ele personale, fie reprezentate de autobuze, vehicule utilitare sau comerciale. ● Jumătate din parcul auto care tranzitează drumurile țării este vechi de mai bine de 16 ani. Nici mașinile noi nu sunt mai puțin toxice, unele dintre cele cu motorizări diesel circulând cu sistemul de curățare al microparticulelor dezactivat. Timpul petrecut în trafic, cu motorul mergând la ralanti, frânele și accelerația bruște nu fac decât să transforme mașinile moderne în bombe ecologice.

● De asemenea, o altă problemă regăsită în București este problema poluării cauzate de arderea gunoaielor (aprox. 235 de mii de tone / an). Aceasta poluează aerul mult mai mult decât arderea cărbunelui, chiar daca vorbim de incineratoare noi ce dispun de mai multe echipamente de control al poluării decât centralele electrice pe bază de cărbuni. Incineratoarele de gunoi eliberează de 28 de ori mai multe dioxine decât cărbunele, de şase ori mai mult plumb şi mercur, de 3,2 ori mai mulţi oxizi de azot (NOx), de 2,5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon (CO) şi cu 20% mai mult dioxid de sulf (SO2).

● În jurul orașelor, cum este și în cazul Bucureștiului, în zonele rurale se practică obiceiul arderii vegetației, dar și încălzirea sobei cu lemne. Cum adesea condițiile meteorologice implică o bătaie slabă a vântului, fumul nu se mai ridică și pătrunde pe seară în orașe, o dată cu ceața.

● Nici centralele pe caz ale noilor apartamente sau suflătoarele de frunze ori mașinile de tăiat iarba cu motor pe benzină (acestea din urmă produc mai multe daune decât zeci de mașini, în lipsa catalizatorului) nu sunt de ignorat. Ca să nu mai vorbim despre praful pe care îl remarcăm pe încălțăminte de fiecare dată când mergem prin oraș și care se adună pe trotuar și în spațiile dintre borduri.

Schimbarea începe cu pași mici În timp ce statul și organele abilitate au nevoie de o serie de măsuri, calcule și proiecte pentru a putea implementa noi politici de protejare a mediului în oraș, cetățenii pot aduce o îmbunătățire notabilă a aerului pe care îl respiră printr-o serie de metode. Impactul este unul major și imediat. Importantă este consecvența și disciplina.

Iată ce poți face de astăzi pentru ca aerul pe care îl respirăm să fie îmbunătățit:

1. Alege mijloacele de transport în comun, bicicleta în detrimentul mersului cu mașina personală. Chiar și câteva zile pe săptămână pot face diferența. 2. Dacă ești nevoit să faci naveta sau pur și simplu știi că ai în proximitate câțiva dintre colegi, optează pentru o deplasare în comun. 3. Compostarea resturilor vegetale în locul incinerării lor, cea din urmă fiind și ilegală. 4. Nu circula cu mașina personală dacă aceasta nu se află într-o stare tehnică bună. 5. Păstrarea deplasărilor cu mașina pentru activități esențiale. 6. Dacă urmează să îți deschizi o firmă sau îți dorești să întreprinzi anumite activități, asigură-te că ele sunt coordonate cu politicile de mediu ale țării. Lista activităților ce au nevoie de o autorizație de mediu poate fi consultată la Anexa 1 a OM nr. 1798/2007. 7. De asemenea, conform OUG 195/2005 orice activitate economică care are un impact asupra mediului înconjurător are obligația legală de a-și înființa un departament specializat în protecția mediului. Pentru că antreprenoriatul nu este ușor, poți alege serviciile de consultanță de mediu ale unei firme specializate, care te ajută să îți aliniezi afacerea la legislația privind protecția mediului.

În concluzie, o viață cu aer respirabil, eliminarea poluării din marile orașe, în special din București, se poate realiza prin influența fiecăruia dintre noi. Prin respectarea normelor în vigoare și prin inițierea unor demersuri care țin de o viață ordonată și smart pentru mediu, poluarea poate fi combătută treptat.