(P) Cum să diferențiem corect atacul de panică de infarctul miocardic acut

Cele două afecțiuni se pot manifesta foarte asemănător, tocmai de aceea este esențial să recunoaștem corect diferențele și să acționăm rapid, până ajungem să fim evaluați de un cadru medical.

Este mult mai probabil să fie un atac de panică dacă simptomele sunt următoarele:

· Debut brusc asociat frecvent cu stres semnificativ

· Senzație de frică intensă, de moarte iminentă sau de pierdere a controlului care atinge un vârf de intensitate în câteva minute

· Este însoțită de palpitații (bătăi neregulate ale inimii), senzație de lipsă de aer, sufocare sau de nod în gât, transpirații, tremurături ale mâinilor sau ale întregului corp, senzație de furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor

· Durere toracică resimțită ca o înțepătură sau o înjunghiere pe o zona restrânsă a toracelui

· Durerea rămâne localizată, nu iradiază

· Durerea se ameliorează în timp

· Simptomele ajung la un maxim în 10 minute și apoi se ameliorează gradual și dispar după aproximativ 20-30 minute

· Există un istoric de anxietate și neliniște

Este mult mai probabil să fie un atac de cord dacă simptomele sunt următoarele:

· Debut brusc în timp ce faci efort sau imediat după (ai urcat scările sau ai dat la o parte zăpada din curte, etc.)

· Durere în centrul pieptului, violentă, resimțită ca o apăsare, strângere, presiune sau ștrangulare

· Durerea iradiază în umeri, ambele brațe, la baza gâtului și/sau în mandibulă

· Durerea este continuă și se agravează în timp

· Durerea este însoțită de greață, respirație greoaie, transpirații reci, paloare, senzația de leșin, teamă (anxietate)

· Există un istoric personal și familial de boli cardiovasculare.

Dacă aceste simptome persistă mai mult de 15 minute, ia în considerare un infarct miocardic acut și sună imediat la 112!

Este bine de știut că la femei, la pacienții cu diabet sau la vârstnici > 70 de ani, simptomele unui infarct miocardic pot fi mai ușoare și pot include oboseala neobișnuită, dificultate în respirație și un disconfort toracic în partea din spate a toracelui sau la nivelul gâtului, mai degrabă decât durere precordială. Este important să nu minimalizezi aceste simptome, deoarece situația poate escalada rapid. Niciodată nu ezita să suni la 112.

Trebuie să suni de urgență la 112 dacă experimentezi pentru prima dată durere în piept (resimțită ca o apăsare violentă, strângere, presiune sau ștrangulare și care iradiază către mandibulă sau braț), respirație cu dificultate, transpirații, senzație de cap gol. Atacul de cord tinde să apară la persoanele adulte de vârstă medie și la vârstnici, astfel încât, cu cât persoana este mai în vârstă, cu atât probabilitatea să sufere un infarct miocardic este mai mare. Pacienții care sunt diagnosticați deja cu cardiopatie ischemică (boala coronariană) sau care au factori de risc cardiovasculari, ca de exemplu, hipertensiune arterială, diabet, obezitate, lipide crescute și sunt fumători, trebuie să fie consultați de urgență.

Pe de altă parte, dacă ai mai avut anterior atacuri de panică, ar trebui să începi tehnicile de relaxare, de respirație sau alte tehnici cognitive recomandate pentru a controla atacul de panică sau să-ți administrezi medicamentele prescrise de către medicul psihiatru pentru astfel de situații. Totuși, chiar dacă pacientul este tânăr și sănătos trebuie să fie consultat de urgență dacă simptomele durează prea mult sau dacă au apărut manifestări noi ale unui atac de panică.

Odată ajuns la camera de gardă, vei fi preluat imediat de către medic. Acesta va face o evaluare completă pentru a diagnostica un infarct miocardic acut, incluzând o electrocardiograma (ECG) și o analiză de sânge pentru dozarea unei enzime (troponina) care se găsește doar la nivelul mușchiului inimii și care crește în primele ore după un atac de cord. Medicul va stabili dacă ai suferit la acel moment un infarct de miocard acut. Dacă se infirmă acest diagnostic, este totuși recomandat să mergi ulterior la control la medicul cardiolog. Acesta poate completa investigațiile cu un test ECG de efort sau o ecografie cardiacă de efort. Aceste teste non-invazive evaluează ritmul cardiac, tensiunea arterială, activitatea electrică a inimii și cum funcționează inima în timp ce faci efort (mergi pe o bicicletă sau o bandă rulantă).

Dacă acest test este normal și ai din nou simptome, cel mai probabil poți fi liniștit că nu este ceva grav. Medicul cardiolog îți va recomanda să fii consultat de un medic psihiatru pentru tratamentul atacurilor de panică sau al altor tulburări de anxietate. De asemenea, există o varietate de terapii eficiente, de tipul managementului stresului și tehnicilor de relaxare, cum sunt meditația, acupunctura, yoga și tai chi.

Este important de menționat că aproximativ 25% dintre pacienții care se prezintă la camera de gardă pentru durere toracică au o tulburare de panică. Majoritatea sunt femei tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani. Frecvent, tulburarea de panică nu este diagnosticată și astfel, nu este tratată, ceea ce va duce la revenirea acestor pacienți la camera de gardă și la un grad crescut de dizabilitate funcțională a acestora. Vestea bună este că atacurile de panică se pot trata cu succes.

Sursa: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/atac-de-panica-sau-infarct-miocardic-acut