(P) Certificat energetic: ce este şi de unde se obţine

Sistemul de notare este similar cu cel folosit pentru a arăta performanţă energetică a electrocasnicelor, respectiv prin litere de la A la G, în funcţie de performanţă. În clasa A sunt încadrate clădirile cu cea mai mare performanţă din punct de vedere energetic, iar în clasa G, acele cu performanţe foarte mici.

De regulă, valabilitatea unui certificat energetic este de 10 ani, singurele modificări apărând în situaţia în care asupra imobilului se fac renovări majore, ce duc la posibilitatea încadrării locuinţei într-o clasă energetică mai bună.

Ce documente şi informaţii sunt necesare pentru obţinerea unui certificat energetic

 

Cea mai simplă este situaţia întocmirii unui certificat energetic pentru un apartament sau o garsonieră. În acest caz nu este nevoie decât de planul apartamentului (care se găseşte în Cartea tehnica a construcţiei sau se poate obţine de la cadastru). În acest document trebuie să fie trecute diferite informaţii importante pentru calculul energetic, mai ales dimensiunile încăperilor şi ale ferestrelor. Restul de informaţii se vor culege de auditor prin vizitarea apartamentului sau a garsonierei, completându-se cu informaţiile furnizate de proprietar.

Pentru alte tipuri de clădiri, documentele necesare se găsesc în Cartea construcţiei (planurile pe niveluri, planuri de situaţie, secţiuni transversale şi longitudinale, informaţii despre terase, subsol, pod).

Cu ajutorul proprietarului şi în urma inspecţiei imobilului, auditorul va nota următoarele date:

• Numele proprietarului; • Anul construcţiei; • Starea faţadei; • Informaţii cu privire la sistemele de încălzire, alimentare cu apă caldă, iluminat artificial; • Tipul de calorifere; • Prezenţa apometrelor şi a repartitoarelor; • Pereţii exteriori; • Orientarea cardinală a locuinţei; • Tipul tâmplăriei şi performanţele acesteia; • Starea balcoanelor; • Materialele pereţilor exteriori şi grosimea acestora; • Punctele de apă din locaţie; • Prezenţa subsolului şi starea acestuia; • Destinaţia construcţiei; • Înălţimea liberă din încăperi.

Alte informații utile despre certificatul de performanță energetică

 

Nu doar clădirile rezidenţiale au nevoie de certificat energetic, ci şi alte tipuri de clădiri:

• Clădiri de birouri; • Hoteluri, restaurante, pensiuni; • Clădiri de învăţământ; • Spitale şi policlinici; • Clădiri destinate activităţilor sportive; • Clădiri în care se desfăşoară activităţi de comerţ; • Alte clădiri în care se consumă energie.

Există şi situaţii în care certificatul energetic nu este necesar: clădiri protejate, clădiri cu valoare deosebită din punct de vedere istoric sau arhitectural, clădiri provizorii care se utilizează maximum doi ani, lăcaşuri de cult, clădiri care se folosesc mai puţin de patru luni pe an, construcţii independente mai mici de 50 de metri pătraţi.

Eficienţa energetică a unui imobil este dată de nota energetică existentă în certificatul energetic şi de clasa de performanţă energetică în care acesta este încadrat în urma calculelor făcute de auditor. Clasele de performanţă energetică sunt notate cu litere de la A la G. Sistemul funcţionează că şi în rândul electrocasnicelor, clasa A reprezentând clasa cu cea mai mare performanţă energetică, în vreme ce în clasa G sunt incluse imobilele cu performanţă energetică scăzută.

La încheierea contractelor de vânzare – cumpărare sau de închiriere, proprietarul este cel care trebuie să obţină certificatul de performanţă energetică şi să-l pună la dispoziţia viitorilor proprietari sau chiriaşi.