Ghid pentru prevenirea risipei alimentare. Metode eficiente prin care ne putem folosi de resturile de mâncare din frigider

Galerie foto

Atunci când alimentele sunt risipite, toate resursele folosite pentru a le produce - aici fiind incluse apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul - se irosesc. În plus, colectarea resturilor alimentare în depozitele de deşeuri provoacă, în timp, degajarea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind în mod semnificativ la schimbările climatice.

O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea risipei de alimente este un factor esențial în procesul de eradicare a sărăciei şi a foametei la nivel global. Potrivit unor statistici publicate pe site-ul ONU, dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume. Și în ceea ce priveşte schimbările climatice, efectele ar putea fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată.

În România, datele furnizate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a României arată că fiecare român aruncă, în medie, 129 de kilograme de mâncare pe an, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne.

Pentru a diminua risipa alimentară, este foarte importantă educarea consumatorului. De asemenea, dat fiind că problema risipei apare de-a lungul întregului lanț alimentar, fiecare dintre părțile implicate trebuie să își aducă contribuția în lupta împotriva acestui fenomen.

Astfel, dincolo de intervenția autorităților prin reglementări concrete, soluționarea problemei risipei alimentare ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi, de la cetățeni și până la retaileri.

În țara noastră, un actor important în lupta împotriva risipei alimentare este retailerul Lidl, care a inițiat de-a lungul timpului numeroase demersuri menite să contribuie la reducerea pierderilor – de la sprijinirea fondării primei rețele de Bănci pentru Alimente din România, până la măsuri ce vizează procesele de business ale companiei și campanii de educare pentru clienți.

Retailerul susține combaterea risipei alimentare prin campanii pe social media, cum sunt sfaturile săptămânale din seria #RetetaResponsabila, prin care le oferă fanilor de pe Facebook și Instagram idei despre cum pot depozita alimentele pentru a-și păstra prospețimea pentru un timp mai îndelungat, sau cum pot utiliza resturile alimentare în rețete noi.

De asemenea, Lidl prezintă și pe site-ul său o serie de sfaturi pentru a preveni risipa alimentară în gospodărie, ca de exemplu:

- Dacă vrei ca mâncarea gătită să țină mai mult în frigider, o poți pune în borcane sau în caserole de sticlă încă din ziua în care ai preparat-o și, foarte important, cât este caldă. Astfel, o împarți de la început în porții și știi exact câtă mâncare ai la dispoziție în zilele ce urmează. În plus, porțiile deja stabilite nu vor fi nici prea mari, nici prea mici și nu îți vor rămâne resturi de mâncare în fiecare zi.

- Atunci când ți-au mai rămas doar câteva frunzulițe proaspete de verdețuri sau doar câteva afine ori bobițe de zmeură, le poți pune la păstrat în congelator într-un mod inventiv. Vei avea nevoie de o formă de silicon pentru gheață. În fiecare cub poți pune verdețuri peste care va trebui să torni ulei. Astfel, atunci când vrei să pregătești o mâncare cu ulei aromat, pur și simplu scoți cubul de ulei cu verdețuri din congelator. În cazul fructelor de mici dimensiuni, trebuie doar să torni apă peste fructele puse în formele de silicon, iar după ce au înghețat, le poți folosi pentru limonadă, apă aromatizată sau cocktail-uri.

- Dacă ai rămas cu resturi de fructe, precum o jumătate de banană, un sfert de ardei și o bucată destul de mare de țelină, le poți pune și pe ele tot la congelator. Cel mai eficient ar fi să le tai cubulețe sau felii mai întâi. Astfel, atunci când vei vrea să pregătești rapid o supă sau o supă cremă, ingredientele vor fi gata tăiate, iar când vei vrea să pregătești o înghețată vegană, vei avea banana gata congelată și numai bună pentru transformat într-un desert gustos și sănătos. Mai mult decât atât, „resturile” de fructe păstrate la congelator pot fi folosite pentru a prepara rapid tot felul de smoothie-uri.

Mai mult, Lidl prezintă și cinci pași simpli de luat în calcul pentru a preveni risipa alimentară:

1. Plănuiește-ți dinainte cumpărăturile.

2. Verifică termenul de valabilitate în magazine.

3. Organizează alimentele.

4. Depozitează alimentele în spații adecvate.

5. Organizează-te pentru a avea acces mai ușor la alimente.

Lidl contribuie zi de zi la lupta pentru combaterea risipei alimentelor prin măsuri concrete la raft. De exemplu, pentru produsele cu termen scurt de valabilitate aplică reduceri de 30%, iar cu 2 ore înainte de închiderea magazinelor clientii au posibilitatea să cumpere produse de la raionul de fructe si legume la preturi cu 30% mai mici față de cum erau în restul zilei.

Dincolo de a veni în sprijinul consumatorilor cu sfaturi și campanii pentru a lupta împotriva risipei alimentare, Lidl România este partener al rețelei naționale de Bănci pentru Alimente încă de la înființarea acesteia. Prima Bancă pentru Alimente a fost fondată în București, în 2016.

Băncile pentru alimente colectează de la agenții economici produsele care și-au pierdut valoarea economică de piață și le redirecționează către diferite organizații non-guvernamentale care sprijină persoanele defavorizate. În perioada 1 martie 2019 - 29 februarie 2020, Lidl a donat pentru această rețea de Bănci peste 300 de tone de produse alimentare și non-alimentare și 252 de tone de hrană pentru animale.

În acțiunile menite să sprijine combaterea fenomenului de risipă alimentară, Lidl continuă să susțină dezvoltarea rețelei de Bănci pentru Alimente în România, atât prin donarea de produse și acordarea de sprijin finaciar, cât și prin diverse alte inițiative, precum colectele de alimente desfășurate periodic în magazinele retailerului.

Cea mai recentă astfel de colectă a fost organizată în preajma sărbătorilor (perioada 7-20 decembrie 2020), iar prin intermediul acesteia, clienții au avut posibilitatea să doneze alimente pentru persoanele defavorizate, beneficiari ai rețelei de Bănci pentru Alimente din România. Prin această campanie s-au strâns peste 11 tone de alimente, care au fost distribuite prin intermediul celor 7 Bănci către aproximativ 5000 de beneficiari finali din București și județele Arad, Bacău, Brașov, Bihor, Cluj, Constanța, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț și Timiș.

Articol susținut de Lidl România.