Analiză: Alegeri cruciale în Republica Moldova. Întărirea Maiei Sandu în faţa Moscovei

Lidera Maia Sandu, care a întors cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident, este favorită, în cursă fiind înscrişi 11 candidaţi. Dar autorităţile avertizează împotriva încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, care este acuzată că vrea să submineze referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană organizat în acelaşi timp. Ea a produs o surpriză prin amploarea succesului său din 2020. De data aceasta, Maia Sandu, o fostă economistă în vârstă de 52 de ani, începe cu un avantaj clar. Ea este creditată cu 36% din intenţiile de vot în primul tur, conform unui sondaj recent realizat de think tank-ul moldovenesc WatchDog, experţii mizând pe victoria ei "probabilă" în turul al doilea pe 3 noiembrie. În opinia preşedintei, care şi-a creat o statură internaţională în patru ani şi a obţinut deschiderea negocierilor cu UE, "nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului". Ieşită de sub oligarhii corupţi, "generaţia noastră are misiunea de a integra o Moldovă liberă şi democratică în marea familie europeană", insistă ea. De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani susţinut de socialiştii pro-ruşi, este cu mult în urmă, fiind cotat cu 10% din intenţiile de vot. El cere "restabilirea justiţiei" în faţa "intimidării" exercitate de autorităţi, dispuse, conform opoziţiei, să încalce drepturile în numele luptei împotriva ameninţării ruseşti. Problema puterii de cumpărare ar putea fi şi ea o temă decisivă în alegeri, pe fondul inflaţiei record din ultimii ani. În ceea ce priveşte referendumul care vizează înscrierea în Constituţie a obiectivului european, aproape 54% se declară favorabili, iar 35% sunt împotrivă, aproximativ jumătate percepând Rusia ca pe o ameninţare, conform aceluiaşi sondaj. "Există o mulţime de minciuni şi ştim că Rusia investeşte mulţi bani în propagandă aici", a declarat pentru AFP Augustina Dogot, o alegătoare de 23 de ani în trecere prin Chişinău. Mutată în Belgia, ea " vede condiţiile de viaţă din UE" şi vrea "acelaşi lucru" pentru ţara ei natală. De la informaţii false şi până la un sistem masiv de cumpărare de voturi, "interferenţa rusă a atins un nivel fără precedent", notează un studiu al New Strategy Center, cu sediul în România. Rusia "şi-a schimbat strategia folosind un şir de candidaţi, dintre care unii pretind că sunt pro-europeni, pentru a desfăşura o campanie complexă de dezinformare" care vizează în principal referendumul, a cărui rată de participare la vot va fi atent analizată. Partidele pro-ruse au lansat o campanie de boicot şi, dacă nu se atinge pragul de 33% din alegătorii înregistraţi necesar pentru validarea rezultatelor, traseul european al Moldovei ar fi fragilizat. "Bătălia finală sunt alegerile legislative din 2025", care sunt foarte incerte în acest moment, comentează Valeriu Paşa, analist la WatchDog. În fruntea acestei campanii de boicot se află oligarhul exilat Ilan Şor, condamnat anul trecut în lipsă pentru fraudă. Pe reţeaua de socializare Telegram, el critică în mod regulat, de la Moscova, "statul poliţienesc" moldovenesc, care a devenit o "marionetă supusă" Occidentului. Pe lângă acest "război hibrid" denunţat de la Washington şi până la Paris, Republica Moldova se confruntă cu prezenţa de decenii a trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria. După începerea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, temerile privind o prelungire a conflictului au fost mari. Republica Moldova, o ţară mică şi săracă de 2,6 milioane de locuitori, a suferit din plin consecinţele, în special în ceea ce priveşte energia. "Războiul a fost atât o sursă de îngrijorare fundamentală pentru moldoveni, dar, în mod paradoxal, şi un accelerator semnificativ al istoriei", notează politologul francez Florent Parmentier, specialist în această regiune. De atunci, Republica Moldova şi-a redus dependenţa de Moscova şi a ieşit în evidenţă. Secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat din nou Chişinăul în luna mai, iar recent preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat în Republica Moldova pentru a anunţa un ajutor record de 1,8 miliarde de euro.