Palatul CEC, unul dintre simbolurile Bucureștiului. Istoric și curiozități despre emblematica clădire de pe Calea Victoriei
Grupurile de turiști străini care vizitează Centrul Istoric al Bucureștiului poposesc deseori în fața clădirii CEC de pe Calea Victoriei, unul dintre cele mai impresionante obiective turistice din oraș și totodată un simbol al Capitalei.
În prezent, aici se află sediul CEC Bank și un muzeu, dar vizitele pot fi organizate numai în cadrul unor tururi speciale sau cu ocazia unor evenimente.
Chiar dacă, în prezent, clădirea nu este deschisă publicului, merită s-o admiri din exterior și să faci câteva fotografii de neuitat. Îți prezentăm în continuare câteva informații esențiale despre istoria și arhitectura acestei superbe clădiri, care a rezistat neafectată chiar și în cele mai dificile vremuri, rămânând una dintre construcțiile emblematice ale Bucureștiului.
Istoria clădirii CEC
Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) a fost construit pe locul unde se aflau în trecut mănăstirea şi hanul „Sfântul Ioan cel Mare”, complexul fiind demolat în 1875. Construcția clădirii CEC a început pe 8 iulie 1897, la eveniment participând inclusiv regele Carol I al României și regina Elisabeta, potrivit site-ului Primăriei Sectorului 3.
Familia regală și-a dorit un sediu cu adevărat special pentru a găzdui instituția financiară, care a funcționat la început în clădirea Ministerului de Finanțe, apoi s-a mutat în hanul Șerban Vodă, care se afla atunci pe locul actualei Bănci Naționale.
Construcția palatului CEC a fost finalizată în anul 1900, iar de atunci clădirea nu a mai trecut prin modificări sau renovări importante. A rezistat impecabil cutremurelor, inclusiv celui din anul 1977, fără să aibă de suferit, și a scăpat neatinsă chiar și în timpul bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial. Astfel, a devenit una dintre puținele clădiri vechi din București care a rămas aproape neschimbată din anul inaugurării.
Ghișeele CEC au funcționat aici din mai 1900, când a fost deschisă oficial clădirea, până în noiembrie 1999. În anul 2005 a fost inaugurat Muzeul CEC, amenajat în Holul Mare al Palatului. Printre exponatele care se regăsesc aici se numără documente vechi de tranzacții bancare, acte civile și financiare din colecția Tezaur, seifuri și produse prin care banca își promova serviciile în trecut - timbre, insigne, cărți poștale sau diferite medalii.
Arhitectura Palatului CEC
Planurile Palatului CEC au fost concepute de arhitectul francez Paul Gottereau, care a gândit și amenajarea interioară, iar execuția a fost realizată de arhitectul român Ion Socolescu. Stilul clădirii este unul eclectic, specific arhitecturii franceze din secolul al XIX-lea, adică îmbină elemente din mai multe stiluri diferite. Există însă evidente influențe renascentiste, în special la nivelul cupolelor, care sunt cu adevărat impresionante.
Ca materiale de construcție au fost folosite în special cele românești - piatra masivă și marmura de Dobrogea, iar cel mai frumos element arhitectural, domul principal al clădirii, este realizat din metal și sticlă.
Interiorul clădirii este la fel de surprinzător ca și exteriorul și este păcat că nu poate fi admirat de turiști decât în rare ocazii, când accesul în clădire este permis publicului. Pereții și tavanul sunt decorați cu picturi deosebite, realizate în perioada 1900-1913 de Mihail Simonidi, pictor român stabilit la Paris. La intrarea în clădire ne întâmpină două statui impresionante, create de sculptorul Athanasie Constantinescu. Una dintre statui o înfățișează pe zeița agriculturii, Demeter, iar a doua statuie este a zeului comerțului, Mercur.
Prin urmare, Palatul CEC merită admirat chiar dacă accesul în interior nu este permis. Fiind situat în inima Centrului Vechi al Capitalei, este foarte ușor să incluzi și acest obiectiv turistic pe lista celor care merită văzute într-o plimbare relaxată și este cu siguranță unul dintre cele mai importante palate din București. Poți face poze foarte frumoase cu clădirea, iar dacă te oprești pentru o gustare la terasa Caru cu Bere, vei avea o priveliște superbă spre palat. Poate nu este întâmplător că mulți turiști străini aleg acest local pentru un scurt popas în timpul vizitei prin București.
 (5).webp)
