Berea artizanală a ajuns de patru ori mai scumpă decât cea clasică, care a crescut și ea la preț. De ce depindem de Ucraina

×
Codul embed a fost copiat

Scumpirile afectează și fabricile mici de bere. De pildă, în 2022 au apărut doar șase microberării, în condițiile în care în anii trecuți se deschideau și câteva zeci pe an.

Însă, acum materia primă cum ar fi sticla ori hameiul, costă aproape dublu, mare parte și din cauza războiului din Ucraina.

Iar berea artizanală a ajuns de trei sau chiar de patru ori mai scumpă decât cea clasică.

În zona de fermentare, într-o fabrică de bere, sunt tancurile unde fermentează mustul de bere. Procesul de fermentare durează undeva într două saptămâni şi o lună de zile, la o temperatură controlată.

Într-o fabrică de bere artizanală din Bucureşti, producţia este suficient de mare încât să îi determine pe proprietari să mai deschidă o microberărie. Acesta este un caz fericit, pentru că puţine microberării mai reuşesc să supravieţuiască.

Citește și
masina panou solar
Inovații la CES 2023: capsule de bere, holograme realizate în timp real sau mașini alimentate cu panouri solare
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Proprietar: „A fost un an dificil, am avut creşteri de preţuri la aproape toate materiile prime, începând de la ambalaj, malţ, hamei, drojdie, utilităţi, am simţit şi acolo, o parte din aceste costuri ni le-am asumat, noi ca producători, a fost o decizie dificilă. Sticla o importam din Ucraina, în România nu producem sticle maro, importăm malţul, hameiul din America, SUA, capsule din Grecia, tot lanţul se bazează pe un comerţ internaţional.”

Berea, în cifre

Datele oficiale arată o reducere a consumului de bere la nivel mondial. În România, de exemplu, a scăzut cu 5% în 2022, iar tendinţa se menţine, în timp ce preţul berii s-a majorat semnificativ. Acum, o bere artizanală la 0,33 l poate să ajungă şi la 25 de lei. Dar şi berea clasică a înregistrat majorări de preţ.

În 2022, fabricile de bere din România au produs 16 milioane de hectolitri de bere, mai puţin cu un milion faţă de producţia de bere din anul precedent. În ceea ce priveşte importul, cifrele sunt similare pentru ultimii doi ani. Noi am importat anual 69 de milioane de hectolitri. Diferenţa se observă la preţ. Aceeaşi cantitate am importat-o în 2021, cu 45 de milioane de euro şi în 2022, cu 53 de milioane. Ţările din care am importat cel mai mult sunt Germania, Grecia şi Polonia.

Julia Leferman, Asociația „Berarii României”: „Toţi berarii se confruntă în această perioadă cu majorări ale costurilor de producţie, la nivelul anului trecut, creşterea costurilor de producție a depășit 50% în sectorul berii, însumând o dublare a preţului la achiziţia malţului, la hamei, aceeaşi evoluţie. Din păcate, conflictul din Ucraina e catalizatorul major de preţ.”

2018 şi 2019 au fost anii în care s-a înregistrat un boom pe piaţa berii artizanale în România. Consumatorii fideli rămân la berea clasică, iar cei care consumă ocazional aleg şi alte tipuri de băuturi.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
În România se vor putea câștiga bani din reciclarea peturilor. Cât vom primi pentru fiecare sticlă returnată
În România se vor putea câștiga bani din reciclarea peturilor. Cât vom primi pentru fiecare sticlă returnată

Mai bine mai târziu decât niciodată! Și în România vom putea să returnăm sticle, peturi și doze de suc sau de bere și vom primi câte 50 de bani pentru fiecare.

Inovații la CES 2023: capsule de bere, holograme realizate în timp real sau mașini alimentate cu panouri solare
Inovații la CES 2023: capsule de bere, holograme realizate în timp real sau mașini alimentate cu panouri solare

Cel mai important târg de tehnologie din lume, CES 2023, este în plină desfășurare.

Ce băuturi au preferat românii în 2022. Suntem fruntașii Uniunii Europene la consumul de alcool
Ce băuturi au preferat românii în 2022. Suntem fruntașii Uniunii Europene la consumul de alcool

Românii sunt fruntașii Uniunii Europene la consumul de alcool. Pe lângă bere și vin, potrivit Institutului Național de Statistică, au început să caute gin, rom și vodkă, băuturi care pot fi integrate ușor în tot felul de cocktailuri.

Cei mai mulți români aleg berea pentru sărbătorile din acest an. Câți vor bea vin
Cei mai mulți români aleg berea pentru sărbătorile din acest an. Câți vor bea vin

Românii intenţionează să achiziţioneze şi să consume în primul rând bere în acest an de sărbători, 49,3% dintre respondenţii unui studiu indicând acest tip de băutură ca fiind prima pe lista lor de băuturi alcoolice.

 

Cine va primi toată berea interzisă pe stadioanele din Qatar
Cine va primi toată berea interzisă pe stadioanele din Qatar

Decizia de ultim moment a Qatarului de a interzice alcoolul pe stadioanele Cupei Mondiale la fotbal a lăsat producătorul american de bere cu un stoc imens în depozite.

 

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.