Salariile din agricultură sunt în creștere la fermele cu utilaje moderne
Vremurile neobișnuite pe care le trăim de doi ani încoace au accentuat importanța unei agriculturi eficiente care să garanteze siguranța alimentară.
Și fermierii sunt dispuși să investească în utilaje performante care să le facă munca mai ușoară și recoltele mai bogate. Găsesc însă din ce în ce mai greu angajați pregătiți să lucreze cu aparatură modernă.
Salariile din agricultură au crescut an de an și pentru că fermele au devenit tot mai tehnologizate. Utilajele moderne au adus în atenția fermierilor angajații care au competențe și abilități digitale pentru a le manevra. Această companie, de pildă, care procesează carne de porc și pui, caută în special personal calificat.
Cristina Treistaru, reprezentantul unei ferme: ”Avem disponibile job-urile de ingineri, în mare parte. Inginer biotehnist, inginer automatist, inginer pentru transporturi”.
Numai că angajații din agricultură, care să aibă și studii, sunt greu de convins să rămână în țară.
Mulți dintre tinerii care ar putea să manevreze cu ușurință un astfel de utilaj preferă să plece în străinătate, acolo unde câștigul este dublu. Dacă în România ar putea câștiga într-o lună în jur de 1500 de euro, în țări precum Germania ori Franța salariul ajunge și la 3000 de euro.
Totuși, cei care rămân să lucreze pământul românesc, găsesc de lucru. Salariul depinde și de zona în care se află ferma. Un inginer agronom care se angajează în Sebeș, de exemplu, primește lunar 700 de euro, în timp ce același post este plătit dublu în Brăila, acolo suprafețele agricole sunt mai mari.
Salariile cresc la fermele cu utilaje moderne pe care nu le poate manevra oricine. 600 de mii de euro au plătit fermierii care au vrut să își culeagă recolta cu această combină complet automatizată.
Alexandru Drăgușin, managerul unei firme de utilaje agricole: ”Beneficiază de un sistem inteligent de gestionare a recoltei”.
Reporter: Deci eu, fermier, doar țin de volan, țin direcția.
Alexandru Drăgușin: ”Nu este nevoie nici măcar să țin de volan, sigur trebuie să fac întoarcerea la capăt de rând, dar stau pe scaun și ea este ghidată prin GPS și iau semnal de la satelit”.
Deși la prima vedere angajatul nu trebuie să facă mare lucru, el trebuie să se știe să se descurce atunci când apar defecțiuni la sistemele de operare. Aşa că e nevoie să aibă cunoştinţe digitale de bază. Cum ar fi dacă ar avea de manevrat o prășitoare automată.
Gabriel Gheorghe, șef de colectiv: ”Cu ajutorul unor camere foarte inteligente, care se montează în partea din față, detectează rândul de plante și poate face diferența dintre buruieni și plantă. Iar când detectează planta, acționează acele cuțite din spate ca să intre cuțitele pe rând și să prășească și între plante, nu doar între rânduri”.
Valentin Vlăduț, directorul Institutului Național de Mașini Agricole: ”Următorul pas este, în următorii doi ani, un echipament autonom. Nu are abateri, greșeli, nu necesită odihnă și sporuri, somn, deci poate lucra cel puțin 16 ore, în unele cazuri 24”.
România rămâne țara europeană cu cei mai mulți angajați în agricultură. Ultimele date arată că 250 de mii de români lucrează în acest domeniu.
 (5).webp)
