Sfecla de zahăr dispare de pe câmpurile din România. Recolta s-a redus la jumătate în ultimii ani
Cultură sensibilă, dar tradițională pe vremuri la noi, sfecla de zahăr dispare de pe câmp. Recolta s-a redus la jumătate în ultimii șapte ani, astfel că importăm de aproape trei ori mai mult zahăr ca înainte.
De vină ar fi și lipsa fabricilor de procesare. De la peste 30 în anii '90, astăzi mai sunt funcționale doar două fabrici de zahăr.
În urmă cu cinci ani, în Bistrița Năsăud erau cultivate cu sfeclă de zahăr 300 de hectare de teren. Anul acesta, un singur fermier s-a mai încumetat să mizeze pe sfeclă, astfel că suprafața s-a redus la doar 11 hectare. Ceilalți au renunțat deoarece cultura nu mai era rentabilă. Unul dintre ei este Ioan Mate, care acum doi ani a recoltat atât de puțin încât nu s-a mai încadrat pentru subvenția de la stat de 800 de euro pe hectar.
Ioan Mate, fermier: ”A fost o secetă prelungită, seceta mare şi sfecla nu a răsărit. Am rămas cu un minus de circa 200 de mii de lei, 2 miliarde. Nu am reuşit să recuperez banii”.
Ioan Schiso, Agricultor: ”Am avut calamităţi foarte mari din cauza îngheţului în primăvară. După aia a venit seceta foarte mare şi nu am putut să fac investiţie nici măcar să îmi recupez investiţia”.
În schimb, acest fermier din Vințu de Jos, județul Alba, a cultivat și în acest an 50 de hectare de sfeclă de zahăr. Nu a micșorat suprafața pentru că are fabrică de procesare în aproapiere.
Nicolae Nemeș – preşedintele Asociaţiei Agricole VinTana: ”Avem în jur de 2500 de tone, aici în câmpul ăsta undeva între 17-18 chiar şi peste 18 conţinutul în zahăr. Contractul se face la 16% conţinut în zahăr cu 26 de euro/tonă, dacă ai 18 ajungi la 28 per tonă de sfeclă”.
Nicolae Nemes, Președintele Asociașiei Agricole VinTana: “S-au închis fabricile de zahăr, deci toţi producătorii tradiţionali din zonele respective nu au mai avut cu cine face contract şi nu au mai pus sfeclă”.
Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut considerabil în ultimii ani. Dacă în 2014 producția era de aproape 1,4 milioane de tone, anul trecut a fost de aproape 700.000.
Florin Pușcaș, Consilier al Direcției de Agricultură Bistrița-Năsăud: ”În întreaga ţară sunt foarte, foarte puţine fabrici, poate 2 sau 3. Fabrici puţine, cultivatori puţini, asta e o regulă”.
Consumul de zahăr este de aproximativ cinci sute de mii de tone anul, dar fabricile noastre produc doar 30% din necesar.
Gheorghe Bejan, Directorul Executiv al Patronatului Zahărului din România: ”Comparativ cu anii 90 când erau 33 de fabrici, acum mai sunt de 15 ori mai puţin. Au murit rând pe rând toate. În primul rând ineficiența Agricolă, fermierii fiind decapitalizaţi şi depinzând numai de vreme, fără asigurare”.
Astfel, importurile au urcat de la 200.000 de tone în 2014, la aproape 500.000 în 2019.
 (5).webp)
