Bufnițele nu se împacă bine cu urbanizarea excesivă. Motivul pentru care scade numărul acestor păsări
Bufnițele nu se împacă bine cu urbanizarea excesivă. Păsările găsesc tot mai puține locuri unde să trăiască din cauza arborilor tăiați și a proiectelor imobiliare.
Deși conservarea acestor specii reprezintă un interes major pentru mediu, la fiecare recensământ, numărul bufnițelor scade, spun specialiștii.
Ciuful de pădure este o pasăre răpitoare de noapte, din familia bufnițelor. Se hrănește cu șoareci și are un rol ecologic important. Însă, față de acum doi ani, din locurile monitorizate din țară au dispărut aproape 1.000 de exemplare.
Daroczi Szilar, ornitolog: „Dintre motivele pe care putem enumera, în primul rând tăierea arborilor pe care aceștia se adună în timpul iernii. Construcții care se fac în zona acestor aglomerări și, prin deranjul provocat, ciufii se dispersează sau părăsesc definitiv aceste aglomerații”.
Pentru a găsi hrană, ciufii de pădure au început să își facă apariția și în orașe. La Târgu Mureș sunt mai multe cartiere unde zeci de bufnițe stau peste iarnă în arborii dintre blocuri. Ornitologii spun că acestea aduc beneficii zonelor urbane, pentru că se hrănesc cu rozătoare.
Localnică: „Una, două... Într-o dimineață erau șapte, opt!”.
Localnic: „Pentru prima oară când le văd. Sunt frumoase, se vede că și-au găsit locul”.
Localnic: „E liniște... Dacă găsesc aici mâncare. Îmi plac. Dimineața se văd”.
Specialiștii sunt îngrijorați pentru că pasările sunt tot mai puține din cauza oamenilor care le taie pădurile.
Zeitz Robert, ornitolog: „Monitorizarea păsărilor arată că speciile care cuibăresc și se hrănesc în zonele agricole, au populații cu tendințe scăzătoare mult mai accentuate decât cele care cuibăresc în habitate de pădure”.
Ciuful de pădure este o specie protejată prin lege. În ultimii 100 de ani, 12 specii de păsări care au trăit pe teritoriul României au dispărut. Printre ele, și patru specii de vulturi.
 (5).webp)
