Atelier de încondeiat ouă, la Muzeul de Etnografie din Reghin. Cei interesați au învățat cum să lucreze cu ceară topită
Este forfotă mare săptămâna aceasta în casele din Transilvania, unde se fac ultimele pregătiri pentru Paștele catolic.
Ouăle încondeiate vor fi, desigur, vedetele sărbătorii. Iar cei care au vrut să învețe tehnicile păstrate din bătrâni au avut ocazia să participe la un atelier pe această temă, la un muzeu din județul Mureș.
Zeci de oameni curioși să descopere arta încondeierii ouălor au trecut pragul Muzeului de Etnografie din Reghin. La acest atelier, au învățat cum să lucreze cu ceară topită.
În Transilvania, gospodinele aleg ouăle cu mult înainte de Paște, pe la jumătatea Postului. Trebuie să aibă coaja lucioasă și să fie curate, pentru ca desenul să iasă fără cusur.
Anna Farkas, mester popular: „Cu chișița se desenează ouăle. Pe vremuri nu erau golite, erau ouă fierte. După ce s-a desenat desenul dorit, se vopsește. Așa arată.”
Femeie: „La țară încă se păstrează această tradiție și oamenii vopsesc ouă.”
Oamenii au învățat și cum să îmbrace oul în mărgele.
Femeie: „Este foarte intersant. Am învățat oarecum să facem floricele din mărgele pe care le lipim ulterior pe ouăle de lemn.”
Mărioara Kulcsar, meșter popular: „Eu m-am inspirat din ouăle din Bucovina. Am creat o altă tehnică cu mergele în așa fel încât mărgelele să se vadă frumos, nu să se vadă doar gaura mărgelelor.”
Nu au fost neglijate nici tehnicile moderne de încondeiere - cu strasuri sau panglici.
Felicia Macavei, artistă: „Pentru îmbogățire mai niste creioane speciale, folosesc panglici, textile în combinație cu decupajul, perle, să fie cât mai frumoase.”
Roxana Man, directorul muzeului de etnografie din Reghin: „Oul este un simbol al fertilității, al renașterii naturii, dar și un simbol al Învierii. Prezența ouălor roșii țin răul la distanță. Se spune că sunt sacre.”
Și, mai spune tradiția, dacă sunt îngropate, apără culturile de grindină. Cei mai mulți însă se bucură de ele la masa de sărbătoare. Catolicii sărbătoresc Paștele duminica aceasta.
 (5).webp)
