Fermierii români cer sprijin Guvernului, nemulțumiți că nu au unde să îşi vândă marfa. Ce soluții au

Furioşi, mai mulţi agricultori au mers astăzi la Guvern şi au cerut sprijin. O soluţie ar fi asocierea în cooperative agricole, adică în comunităţi de fermieri care să depoziteze recolta, apoi să o distribuie în magazine.

Ionuţ a lucrat aproapte cinci ani în construcţii în Anglia, iar banii câştigaţi i-a investit în agricutură. Acum, număra pierderile.

Ionuț: „Am un hectar jumătate de pepeni pe care sigur o să îi arunc. Sigur, 100 la sută. Sunt 20 de bani preţul. 20 de bani”.

Alţi fermieri au venit în Piaţa Victoriei cu roşii, ardei, castraveţi şi vinete şi le-au împărţit trecătorilor pe care i-au rugat să cumpere din pieţe.

Citește și

Fermierii și-au cumpărat propriile echipamente antigrindină. Sistemul național este insuficient

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Fermier: „Să guste roşie românească, să vadă ce avem noi, ţăranii, şi ce au ei din marfa la raft, marfă cu gust românesc. Se aruncă destulă, să ştiţi. Ce a fost anul ăsta când s-a aruncat, castraveți mai mult, că rămăsese la 10 lei o cutie de 25 de kilograme. Nici culesul la un om cu ziua nu puteai să îl plăteşti într-o zi”.

O soluţie pentru aceşti fermieri ar fi înfiinţarea unor asociaţii agricole, care să le ofere spaţii de depozitare şi contracte cu diferite lanţuri de magazine sau cu fabrici de conserve ori să acceseze fonduri europene.

De exemplu, în Vărăşti, judeţul Giurgiu, de câţiva ani funcţionează o cooperativă agricolă, pusă pe picioare de patru fermieri care, la fel, nu reuşeau să îşi vândă marfa. Acum sunt peste o sută care livrează zeci de tone către un mare lanţ de hipermarketuri. În plus, retailerul le-a pus la dispoziţie depozite şi maşini de transport.

Nicolae Mihai, membru fondator al cooperativei agricole: „O asociere cred că este viitorul prin care noi o să mai putem exista ca şi ţărani şi producători în faţa celor mari. Fermierul vine, o aduce aici, sortăm, etichetăm, palet, fiecare marfă cine o aduce, scriem familia, ca să ştim cine este, să nu fie probleme, şi diseară pleacă”.

Dorel Butura, membru fondator: „Avem un plan bine stabilit de iarnă, cu ce plantăm, cât plantăm, ce putem să duce la cooperative. Prima oară ni s-a părut o aberaţie să lucrăm cu plan de producție, dar este foarte bun, ne-a oferit linişte finaciara şi mai mult timp cu familia”.

Pentru a funcţiona un astfel de sistem, oamenii ar trebui să fie informaţi, iar specialişti din Ministerul Agriculturii să meargă din poartă în poartă ca să le explice beneficiile unei cooperative. Producătorii se feresc însă să se grupeze în astfel de asociaţii pe care le asociază cu acele cooperative din perioada comunistă.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Nu o să intre toţi niciodată, vor intra cei care înţeleg şi sunt din ce în ce mai mulţi, cei care înţeleg ce avatajos este să aparţii unei asocietieri comperciale, care nu are de-a face cu vechiul CAP, şi îţi oferă o putere mai mare de negociere. Depozitele pot fi create tot de către ei, pe baza acestor bani. Am alocat un miliard de euro pentru următorii doi ani pentru depozitare şi procesare”.

Un astfel de sistem funcţionează de ani buni în majoritatea ţărilor Uniunii Europene unde toţi fermierii sunt grupaţi în asociaţii de producători.

În Spania, de exemplu, legumele şi fructele care se culeg dimineaţa ajung seara în depozite. Spaţiile de depozitare sunt obligate să afişeze la intrare preţurile care sunt stabilite săptămânal. Fermierii îşi primesc banii la final de săptămână, iar statul le subvenţionează transfortul şi oferă diferite beneficii.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani