Arborii remarcabili, de acum protejați de lege. Criteriile de stabilire pentru aceștia
Arborii seculari ai României, care puteau oricând să cadă pradă drujbelor, au acum o lege care să-i protejeze.
Cei mai falnici dintre ei vor fi inventariați și notați într-un registru electronic național, iar tăierea lor va fi posibilă doar în condiții excepționale.
Legea de protecţie a arborilor remarcabili are la bază o inițiativă civică al cărei start l-a dat Regele Charles al Marii Britanii, în urmă cu 8 ani, în timpul unei vizite în Covasna.
417 centimetri grosime are trunchiul unui stejar din satul Micloșoara, măsurat de suveranul Marii Britanii în timpul unei plimbări pe dealurile Transilvaniei. De altfel este primul arbore introdus într-o bază de date gestionată de iubitorii de natură. Acum, după 8 ani, harta arborilor remarcabili numără 5.780 de exemplare de gorun, plop, tei, salcie, brad, platan sau ulm.
Mihai Proca, Asociația Tură în Natură: „Cu cât sunt mai bătrâni, cu atât fructifică mai bine și atunci dau naștere unei noi generații de arbori. Reprezintă un climat pentru alte specii, pentru întreaga biodiversitate a unei păduri, pornind de la insecte, păsări, chiar și mamifere."
Potrivit noii legi votate de Parlament, un arbore este considerat ”remarcabil" dacă are o circumferință de cel puțin doi metri şi jumătate, dacă e mai bătrân de 160 de ani sau dacă de existenţa lui se leagă un eveniment istoric ori o legendă.
Criteriile de stabilire a arborilor remarcabili:
- circumferința minimă a trunchiului între 250 - 450 cm, în funcție de specie
- vârsta minimă 160 ani
- prezintă valoare cultural - istorică
Ca de exemplu, un brad din judeţul Sibiu, despre care se spune că l-a ajutat pe un cioban să-şi regăsească turmele pierdute.
Pădurar: „Acest brad a mai fost măsurat de oameni prin îmbrățișări. Au fost undeva aproximativ 6-7 oameni care i-au dat roată prin îmbrățișare."
După modelul platformei civice, va fi înființat un registru electronic naţional, iar cetățenii vor putea semnala prezența acestor arbori.
Aurel Oprinoiu, inițiatorul legii: „Să îi declare într-un catalog, astfel încât aceşti arbori să aibe o protecție și să nu mai poată fi tăiaţi decât cu un aviz din partea ministerului."
Activiştii de mediu spun că, din păcate, mulți copaci seculari au ajuns deja lemn de foc sau piese de mobilier.
Florin Stoican, activist de mediu: „La parcul național Buila Vanturarița am găsit un fag, a fost tăiat doar de dragul de a fi tăiat, pentru că lemnul ăla nu era bun nici de foc, era un lemn putred pe care toată lumea îl ocolește, practic silvicultorii l-au tocat cu drujba tocmai că era impresionant, era cât mine așa că diametru, când era culcat la pământ avea aproape 2 metri diametrul și oamenii își făceau poză cu el."
Legea spune că arborii remarcabili pot fi tăiați numai dacă sunt complet uscaţi, dezrădăcinați sau prezintă un risc iminent pentru viaţa oamenilor.
Cu aproape 7 metri circumferință, un gorun din Prahova este atestat documentar încă din 1490. În ultimii ani l-au atacat dăunătorii, dar specialiştii au reuşit să-l salveze. Îngrădit şi protejat prin lege, de acum stejarul ar mai putea trăi câteva sute de ani.
Specialiştii estimează că România are, în afara fondului forestier, aproximativ 20.000 de arbori seculari.
 (5).webp)
