Sudul României dă cele mai mari producții de cereale. Aici sunt și marile interese pentru afaceri cu terenurile statului

×
Codul embed a fost copiat

Sămânță de scandal, partea II. Sudul României dă cele mai mari producții de cereale. O vastă felie din Câmpia Română este conectată la Dunăre sau mare, iar agricultura e un business profitabil.

Aici sunt și marile interese pentru afaceri cu terenurile statului. Iar în contractele de concesiune semnate acum 20 de ani, apar texte interpretabile, așa că e prilej de procese.

Oamenii de afaceri, obișnuiți cu redevențe mici, caută să-și prelungească parteneriatele, prin hotărâri judecătorești, chiar dacă cealaltă parte nu mai vrea continuarea lor. Tot la proces se ajunge și când pe aceleași suprafețe se semnează acte cu mai mulți fermieri.

Dar războiul capătă și o altă formă halucinantă. Secretarul general și șeful Direcției Juridice din Consiliu anunță că Traian Rece are tupeul ca, după ce vreme de 20 de ani a fost de acord cu concesiunea, acum cere integral pământurile. Are o a doua acțiune în justiție, prin care să arate că terenul agricol nu aparține Consiliului și instituția nu are drept să-l concesioneze, ci terenul aparține statului, iar statul e acționar cu 10% în Agrodelta Sireasa. Implicit ar putea fi al firmei care l-a concesionat două decenii și unde restul procentelor e deținut de Traian Rece și fiii săi.

Secretar al CJ Tulcea: „Să invoci prin prelungirea unei concesiuni, unde e drept de folosință și apoi să invoci un drept de proprietate sigur că e un nonsens”.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Traian Rece:Sunt ale statului domnule. Proprietatea statului, dar la AGRODELTA Sireasa”.

Reporter: Revendicați terenurile?

Traian Rece: „Păi suntem puși în posesie, da, prin Ordin de prefect, în 1995”.

Traian Rece s-a betonat cu documente – are dosare întregi, cu care a umplut mai multe încăperi acasă, unde are și sediul firmei, și unde de veghe la acte stau o maimuțică și un papagal.

Omul de afaceri ne-a prezentat, rând pe rând, toate documentele cu care s-a dus la instanțele de judecată. În multe dintre hârtii, care poartă antetul unor instituții ale statului, se precizează că respectivele terenuri ar fi fost în patrimoniul societății AGRODELTA SIREASA, înainte de momentul 2000, când a fost preluată de Traian Rece. De ele se prevalează în al doilea proces.

Așadar, cu atatea documente și texte care se bat cap în cap, inevitabil se ajungea la procese, când înțelegerile ar fi fost perturbate.

Reporter: Înainte de momentul 2017 v-au deranjat?

Traian Rece: „Nu. Păi vedeți, dânșii asta susțin că a fost totul bine până în 2017”.

În scandalul ogoarelor fertile a mai apărut și lupta pentru un drum județean de 11 kilometri, amplasat fix peste digul de protecție, la una din suprafețele concesionate, la Ceatalchioi. Oamenii de la Consiliu spun că fiind drum județean, e al lor. Omul de afaceri afirmă că fiind dig, e al societății pe acțiuni.

Pe acest fond, CJ Tulcea a pierdut o finanțare de 40 de milioane de euro, pentru amenajarea unei șosele cu fonduri europene, care trecea și pe respectiva porțiune. Traian Rece a înaintat proces Consiliului și banii n-au mai fost accesați, cât timp a apărut un itigiu.

Horia Teodorescu: „Era ministrul Fondurilor Europene Nica și a venit repede, opriți că există un litigiu...”

Nicușor Condrat e șef la patrimoniu, în Consiliul Județean, și a lucrat în anii 90 și la Fondul Proprietății de Stat. A fost unul dinte funcționarii care s-au ocupat de privatizările din județ.

Nicușor Condrat, director Patrimoniu la CJ Tulcea: „Este drum județean”.

Traian Rece: „Și acuma, fiind la consiliu, minte cu nerușinare, acești infractori semnează acte. Uitați deci, dânsul ce era atunci? Păi vedem. Fondul Proprietății de Stat Filip. Adică FP său. Și dânsul era angajat acolo. Atribuită 65. Proces verbal pe 17 iulie 1992”.

Nicușor Condrat, director Patrimoniu la CJ Tulcea: „Legislația ARBDD – în 1996, prin legea 69, un număr de 12 IAS-uri din județ trec de la guvern, în subordinea Consiliilor Județene”.

Primarul de la Ceatalchioi declară că întreg scandalul îi afectează și pe oamenii comunei, pe 2 planuri - nu s-a mai făcut nici drumul European, cu pod, care să îi lege de orașul Tulcea, și nici Agrodelta Sireasa nu și-a mai plătit dările către bugetul local, odata cu procesele.

Tudor Cernega, primar Ceatalchioi: „Sunt peste 400 de mii de lei datorie. Dânsul nu mai poate accesa subvenție APIA și a zis de ce să ne mai plătească”.

Traian Rece îl acuză pe președintele Teodorescu și că vrea să sifoneze bani din proiectul ITI Delta Dunării, cel cu fonduri pentru a ridica nivelul de trai în satele Deltei. Și trage o concluzie cel puțin ciudată.

Traian Rece: „În loc să fi venit! Domne, eu nu am nimic împotriva mai Rece, vrem să furăm un milliard jumătate! Cum e afară, domne, are unul o pescărie. Vrem să îmbogățim țara, cu așa șef o să fie bine. Asta e oferta noastră. Eu și lasă-ne fratele. Nu au venit așa. Păi unde sunt? Dacă știu ei unde sunt”.

Horia Teodorescu: „Domnule Rece, eu nu îți port nicio ranchiună, vino domnule la licitație și ia toată Delta – toată Delta agricolă ma refer. Dar la prețurile de acum, la prețurile de la licitație”.

Dar iată ce dezvăluiri face fostul senator Traian Rece despre perioada de la sfârșitul anilor 90, vorbind despre timpuri în care politicieni și oameni de afaceri se așezau la aceeași masă, ca să pună țara la cale.

Traian Rece, fost senator: „Am devenit trezorier al partidului că nu aveau, aveam și niște prieteni și de facultate și de cartier. Cine era grupul – eram eu, colonelul Roibu care a ajuns președintele comisiei juridice, Mitrea, Ioan Popescu și Hrebenciuc. Asta eram gașca, să îi spunem așa, care făcea rost de bani. Am fost și în comisia de privatizare, Năstase cu Atanasiu au zis domnule hai să facem o cheste cu privatizarea, și atunci gașca care era, în ghilimele – Traian Rece, Bittner, Petrache și Bartolomeu. La Tenis Club. Și Cocoș, care era și el pe acolo.

Se laudă că a făcut parte dintr-un grup de oameni de afaceri influenți, alături de Bartolomeu Finiș, Dorin Cocoș, Adrian Petrache și Alexandru Bittner. Personaje despre care presa a scris că au făcut averi mari, învârtindu-se în cercuri apropiate puterii de la acea vreme.

Traian Rece, fost senator: „Noi privatizăm o jumătate de țară. O jumătate la Constanța se privatiză, cealaltă jumptate la Brașov. Nord est Sud, Nord Vest Sud. Bing Bang!”

Fostul politician a povestit și cum a intrat în afacerea de la Agrodelta Sireasa.

Traian Rece, fost senator: „Aflând de această societate, l-am chemat pe directorul de la societate, ne-am dus la Bartolomeu, unde se făceau jocurile, acolo se făceau jocurile și le-am spus: băi, nu vă e rușine? S-a stabilit că nu se dă nimic până nu sunt și eu informat. Poate am și eu altă variantă. Aoleu, ai aflat. Băi sunteți nesimțiți, zic, uite directorul societății este aici, îl bagă pe director, scoate societatea la privatizare, domnule societatea era falimentară. Am riscat în tot ce am făcut, adică eu am avut societate în Manhattan, plăteam bine și mason. Am văzut, dar am zis să nu întreb. Da domnule, am rang 33 din 33, care e problema? Dar nu colaborez cu masoneria, pentru că am văzut ce golănii și am zis bă, ca să faceți prostioare să furați 3 lei să împărțiți la 5, sunteți proști”.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 2 iunie 2024.

Motivul pentru care țara noastră nu a reușit să facă modernizări prin investiții cu bani europeni pentru căile ferate
Motivul pentru care țara noastră nu a reușit să facă modernizări prin investiții cu bani europeni pentru căile ferate

„Pe drum spre Europa” partea a III-a. Avem una dintre cele mai bogate rețele de cale ferată din Europa, dar și cea mai învechită și proastă.

Cum au ajutat banii europeni la dezvoltarea aeroporturilor din țara noastră care au înregistrat un vârf de călători în 2023
Cum au ajutat banii europeni la dezvoltarea aeroporturilor din țara noastră care au înregistrat un vârf de călători în 2023

„Pe drum spre Europa” partea a II-a. Orice cetățean al Uniunii Europene are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre, iar asta a ajutat, în primul rând transportul aeronautic.  

Recomandări
MAE confirmă cetăţenia română a tinerelor decedate după ce au fost luate de ape în Italia. Noi informații despre acest caz
MAE confirmă cetăţenia română a tinerelor decedate după ce au fost luate de ape în Italia. Noi informații despre acest caz

Ministerul de Externe a confirmat, duminică, că tinerele decedate, găsite după ce au fost luate de apele fluviului Natisone, în regiunea Friuli Venezia Giulia din Italia, erau românce.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.