(P) Șomajul tehnic. Aspecte practice din perspectiva ultimelor modificări legislative

somaj tehnic

Societatea Civila de Avocati Nicolescu Zorin & Asociații, https://www.nza.ro, prin Ilie Bogdan Petre - Partener si Lavinia Capus - Avocat Colaborator Senior prezinta legislație și aspecte de ordin practic in materia somajului tehnic.

1. Definiție

Șomajul tehnic reprezintă o măsură pe care angajatorul o poate dispune atunci când traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, tehnologic sau structural și decide să reducă și/sau întrerupă temporar activitatea. În acest sens, conform art. 52 alin. (1) lit c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

O situație de întrerupere sau reducere temporară a activității presupune, cel puțin, ca activitatea desfășurată de salariații unei structuri sau a unui departament, să nu se mai desfășoare pentru o anumită perioadă, cu perspectiva reluării activității, după depășirea situației care a reprezentat cauza întreruperii. Ea nu vizează întreruperea sau reducerea temporară a activității doar pentru un salariat.

Așadar, pe perioada șomajului tehnic, contractul individual de muncă se suspendă din inițiativa angajatorului. În perioada șomajului tehnic angajatorul nu poate solicita angajatului să presteze muncă. Angajatul se poate întoarce la programul de lucru doar dacă angajatorul dispune reînceperea activității, ocazie cu care încetează măsura suspendării unilaterale a contractului individual de muncă.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Întrucât Codul muncii nu prevede o perioadă maximă pentru plasarea angajatului în șomaj tehnic, apreciem că măsura va exista până la redresarea economică a angajatorului.

2. Indemnizația de 75% prevăzută de Codul muncii

Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat .

Astfel, chiar dacă contractul individual de muncă se suspendă, angajatorul este obligat să plătească fiecărui angajat, din fondul de salarii, o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de fiecare angajat.

La fel ca salariul, indemnizația este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii.

3. Măsuri de susținere a plății șomajului tehnic adoptate de Guvern prin O.U.G. nr. 30/2020 astfel cum a fost modificata si completata prin O.U.G. nr. 32/2020

În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV 2, Guvernul a adoptat o serie de măsuri în domeniul protecției sociale, care să vină în susținerea atât a angajaților, cât și a angajatorilor afectați de Coronavirus. Aceste măsuri sunt reglementate în O.U.G. nr. 30/2020 (denumită în continuare ,,Ordonanța”) publicată în Monitorul Oficial nr. 231/21.03.2020 modificata si completata prin O.U.G. nr. 32/2020 publicata in Monitorul Oficial nr. 260/30.03.2020.

Conform art. XI alin. (1) din Ordonanță, in forma la zi, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Așadar, statul a decis suportarea indemnizației de șomaj tehnic de 75% din salariul de bază corespunzător locului ocupat de angajat, însă în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Practic, statul achită angajatorului maxim 75% din salariul mediu pe economie.

Conform art. 15 din Legea nr. 6/2020, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este de 5.429 lei.

Dintr-un simplu calcul matematic rezultă că suma maximă pe care statul o achită în sprijinul plății indemnizației de șomaj este de 75:100 x 5.429 lei = 4.071,75 lei.

In forma initiala a Ordonantei, aceasta nu dispunea nimic cu privire la situatia angajatilor cu salarii de incadrare mai mari decat salariul mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020 astfel ca se putea retine obligatia angajatorului de plata a diferentei, pana la 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, conform dispozitiilor art. 53 alin. 1 din Codul muncii.

Prin noile completari, se prevede doar posibilitatea angajatorul de a suplimenta indemnizatia primita de la stat cu sume reprezentand diferenta de pana la minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in masura in care bugetul destinat platii cheltuielilor de personal permite acest lucru, acest aspect reprezentand o derogarea de la prevederile din Codul muncii instituind o facultate si nu o obligatie a angajatorului.

Exemplul nr. 1 - Calcul indemnizație în cazul unui salariu brut de 7.000 lei

Valoare indemnizație datorată de angajator: 75 : 100 x 7.000 = 5.250 lei
Valoare indemnizație suportată de stat: 75 : 100 x 5.429 = 4.071,75

Rezultă că diferența până la 75 % din salariul brut, respectiv suma de 1.178,25 lei va putea să fie suportată de angajator.

Exemplul nr. 2 – Calcul indemnizație în cazul unui salariu brut de 5.000 lei

Valoare indemnizație datorată de angajator: 75 : 100 x 5.000 = 3.750 lei
Valoare indemnizație suportată de stat: 75 : 100 x 5.429 = 4.071,75

În această situație, indemnizația de 75% este suportată integral de stat, întrucât valoarea rezultată este în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie.

Indemnizația este, conform Ordonanței, supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Pentru indemnizație nu se datorează contribuția asigurătorie pentru muncă, conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Perioada pentru care salariatii ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate si angajatorii acestor salariati nu datoreaza contributia asiguratorie pentru munca, constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

Totodata pentru stabilirea si calculul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare in perioada prevazuta de Art. XI alin. 1 din Ordonanta.

Calculul, reținerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

4. Beneficiarii acestui ajutor de stat

Daca in reglementarea initiala a O.U.G. nr. 30/2020 erau definite doua categorii de angajati care puteau beneficia de indemnizatie, respectiv a celor angajati cu contract individual de munca la angajatori care întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii respectiv angajatori care reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 şi nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaţilor lor, in prezent, beneficiari sunt toti salariatii angajatorilor care reduc sau intrerup temporar activitatea, total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta decretate, conform unei declaratii pe proprie raspundere.

Asadar, in contextul noilor modificari a fost eliminata conditia diminuarii cu un procent de minimum 25% al incasarilor fata de luna anterioara solicitarii ajutorului, precum si prevederea referitoare la limita maxima de 75% din numarul salariatilor cu contracte de munca active, ce puteau beneficia de indemnizatie.

Un aspect foarte important de subliniat si retinut este faptul ca, prin noile modificari si completari s-a eliminat obligatia obtinerii si prezentarii de catre angajatori a certificatului pentru situatii de urgenta.

O noua clarificare ce a fost adusa se refera la situatia in care un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca din care cel putin un contract cu norma intreaga este activ pe perioada instituirii starii de urgenta, situatie in care acesta nu poate beneficia de indemnizatia prevazuta la Art. XI alin. 1 din Ordonanta.

De asemenea, daca un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca si toate sunt suspendate ca urmare a instituirii starii de urgenta acesta beneficiaza de indemnizatia aferenta contractului individual de munca cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

5. Documente necesare

Pentru a beneficia de sumele necesare plății indemnizației, angajatorii aflați in situatia de mai sus, trebuie să depună, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, următoarele documente:

• o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal;
• o declaratie pe proprie raspundere;
• lista persoanelor care urmează să beneficieze de aceasta indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului;

Conform art. XIII alin. (1) din Ordonanță, documentele se vor depune în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară.

Plata indemnizatiei se face catre conturile deschise de catre angajatori la bancile comerciale.

Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, conform art. XIII alin. (2) din Ordonanță iar plata indemnizatiei prevazute la art. XI alin. 1 se efectueaza salariatului in termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea de catre angajator a sumelor in conditiile alin. 2.

6. Documente necesar a fi întocmite de către angajator, în cazul în care decide plasarea în șomaj tehnic a angajaților

În cazul în care angajatorul este nevoit să reducă și/sau întrerupă temporar activitatea datorită situației generate de pandemia Coronavirus, urmând să plaseze angajații în șomaj tehnic, recomandăm parcurgerea următorilor pași:

• Informarea și consultarea Sindicatului/reprezentanților salariaților, înainte de a lua hotărârea de a întrerupe temporar actrivitatea, pentru ca acesta/aceștia să își poată exprima un punct de vedere – în situația în care angajatorul are cel puțin 20 de angajați. Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților, ,,Angajatorii au obligaţia să informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare, cu privire la: a)evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii; b)situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă; c)deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaţia română privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor angajaţilor, în cazul transferului întreprinderii.”

• Aprobarea întreruperii temporare a activității, prin Hotărâre AGA/Decizie a Cosniliului de Administrație sau decizia asociatului unic, prin care va fi specificată suspendarea CIM, perioada de suspendare, momentul reluării activității și nominalizarea salariaților afectați de măsură;

• Notificarea salariaților care vor fi plasați în șomaj tehnic cu privire la măsura dispusă la nivelul societății - în cazul în care există mai puțin de 20 de angajați;

• Decizie individuală de suspendare a contractului individual de muncă, care se va comunica angajaților (conform Deciziei ICCJ nr. 34/2016, decizia poate fi comunicată și prin poșta elect/ronică dacă angajatul a comunicat angajatorului datele de contact și dacă această modalitate de comunicare este o uzanță între angajator și salariat);

• Înregistrarea în Revisal a măsurii suspendării CIM și a temeiului legal în baza căruia a fost dispusă suspendarea. În acest caz se impune a se acorda atenție și datelor limită până la care se face înregistrarea în Revisal conform art. 4 alin. (1) lit. e) corob cu art. 3 alin. (2) lit. o) din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, respectiv: data de inceput a suspendării se va înregistra cel târziu în ziua lucrătoare anterioară datei suspendării, iar data de încetare a suspendării se va înregistra cel târziu în ziua lucrătoare anterioara datei încetării suspendării.

7. Alte categorii de beneficiari ai O.U.G. nr. 30/2020 modificata si completata prin O.U.G. nr. 32/2020

Prin art. XV din Ordonanta, au fost inclusi in categoria celor ce pot beneficia de indemnizatia de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si urmatoarele persoane fizice:

• profesionistii reglementati de art. 3 alin. 2 din Codul Civil respectiv cei care exploateaza o intreprindere

• persoanele care au incheiat conventii individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei

• persoanele prevazute la art. 67 ind 1 alin. 1 lit. a) - c) din Legea educatiei fizice si sportului

• cele care obtin venituri exclusiv din drepturi de autor si drepturi conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe

• personalul incadrat prin alta modalitate prevazuta de lege decat contractul individual de munca

În final, reiterăm faptul că prevederile O.U.G. nr. 30/2020 astfel cum a fost modificata si completata prin O.U.G. nr. 32/2020, au aplicabilitate din perspectiva temporala, limitat la existența stării de urgență care, în momentul de față, este de 30 de zile de la momentul intrării în vigoare a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, respectiv până la data de 15.04.2020 iar eficacitatea sa va depinde de celeritatea cu care institutiile statului vor da curs solicitarilor venite din partea angajatorilor.

SCA Nicolescu Zorin & Asociații, prin
Ilie Bogdan Petre - Partener
Lavinia Capus - Avocat Colaborator Senior

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.

Citește și...
(P) Rolul unui invertor Huawei SUN2000 5KTL L1 într-un sistem fotovoltaic!
(P) Rolul unui invertor Huawei SUN2000 5KTL L1 într-un sistem fotovoltaic!

Într-o lume în care energia verde devine din ce în ce mai importantă, sistemele fotovoltaice câștigă popularitate datorită beneficiilor lor ecologice și economice.

(P) Vinul Jidvei susține arta românească la un eveniment cinematografic de prestigiu
(P) Vinul Jidvei susține arta românească la un eveniment cinematografic de prestigiu

Suntem deosebit de onorați de a fi alături de regizorul Tudor Giurgiu și de echipa sa, la prezentarea filmului NASTY la cea de-a 77-a ediție a prestigiosului Festival Internațional de Film de la Cannes.

(P) Drumul către noi standarde naționale de calitate pentru îngrijirea oncologică la Romanian Healthcare Conference & Expo
(P) Drumul către noi standarde naționale de calitate pentru îngrijirea oncologică la Romanian Healthcare Conference & Expo

Potrivit Uniunii Europene, unul din șase decese din România este cauzat de afecțiuni oncologice. Deși incidența locală a cancerului este sub media UE, mortalitatea este cu 7% peste medie, cu o tendință de creștere constantă în ultimii 10 ani.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.