Drona care a survolat România și s-a prăbușit în Croația transporta o bombă de aviaţie, cu o substanță neidentificată
Drona de producţie sovietică care a căzut pe 10 martie în Croația, transporta o bombă de aviaţie care a explodat la contactul cu solul, dar nu conţinea explozivi, ci o substanţă neidentificată, au indicat miercuri oficiali ai parchetului din Zagreb.
Anchetatorii nu au vrut să dezvăluie ţinta intenţionată a dronei sau cine a lansat-o, însă Ungaria a anunţat la vremea respectivă că drona Tupolev TU-141 fusese depistată în spaţiul aerian ungar, după ce fusese detectată deasupra Ucrainei, şi intrase prin spaţiul aerian al României, scrie Agerpres, care citează Reuters și HINA.
Drona a zburat la altitudinea de 1.000 de metri şi s-a prăbuşit la sol la 7 minute după ce pătrunsese în spaţiul aerian croat, a indicat tot atunci guvernul de la Zagreb.
Incidentul s-a produs la două săptămâni după ce Rusia declanşase invadarea Ucrainei.
Potrivit maiorului Mile Tomic din Comandamentul forţelor armate, la locul prăbuşirii au fost găsite resturile unei bombe de aviaţie OFAB 100-120 şi ale unei rachete AVU-ET 350F, ataşată de partea frontală a bombei.
Bomba originală ar fi trebuit să conţină între 40 şi 46 kg de TNT.
Potrivit anchetatorilor croaţi, s-a stabilit fără dubiu că a avut loc o explozie şi că bomba de aviaţie conţinea o substanţă cu energie înaltă, dar neconvenţională, care s-a descompus integral în explozie, ceea ce împiedică identificarea sa.
O analiză detaliată a fragmentelor metalice a arătat că drona a căzut pe pământ din cauza unei defecţiuni a paraşutei, însă nu au fost găsite urme de explozivi comerciali sau militari, precum trinitrotoluen (TNT), a explicat Ivana Bacic, expertă în explozivi.
În schimb, bomba era încărcată cu o pulbere organică neconvenţională pe care explozia a descompus-o în gaze, aşa încât nu a fost posibil să fie identificată, a indicat experta.
Potrivit anchetatorilor, 96 de maşini au fost avariate de explozie, produsă lângă lacul Jarun al capitalei, iar pagubele sunt estimate la 600.000 de kune (86.000 de dolari).
Ei au refuzat să spună cine ar fi putut trimite drona şi în ce scop, afirmând că subiectul face parte dintr-o anchetă a Ministerului Apărării.
Procurorul Jurica Ilici, din cadrul parchetului din Zagreb, a afirmat că acest caz este unul grav la adresa securităţii ţării.
Preşedintele Comisiei de apărare a Parlamentului croat, Franko Vidovici, a declarat că parchetul nu a comunicat nimic neaşteptat despre incident, singura surpriză fiind faptul că drona nu transporta explozivi, ci o substanţă neidentificată, de origine organică.
Vidovici a subliniat că lucrul cel mai important este ca astfel de incidente să nu se mai întâmple, şi că atât NATO, cât şi Croaţia au tras învăţăminte de pe urma lui.
 (5).webp)
