Un arbore din parcul Cișmigiu are 150 de ani. Ce îi lipsește Capitalei pentru a ține în viață astfel de copaci
Lucrările neglijente și lipsa toaletărilor au transformat Bucureștiul în Capitala copacilor căzuți. În completarea dezastrului vine și lipsa unui registru al spațiilor verzi.
Nevoie am avea și de aparatură, care să verifice starea arborilor. Bucureştiul are însă doar două astfel de aparate, numite tomograf pentru copaci.
Alte două zac în sertare încă de când au fost cumpărate.
Ce este tomograful pentru copaci
În trunchiul unui tomograf pentru copaci sunt înfipte câteva cuie conectate la senzori. Vibrațiile unui ciocan arată imediat în ce stare se află arborele. Orașul Cluj-Napoca este dotat cu două astfel de aparate. Până acum, spun cei din administrația locală, aproape 90% dintre copacii existenți în oraș au fost verificați.
Nu la fel stau lucrurile în Capitală.
Diana Culescu, peisagist: „Tomograful îţi arată cât din lemnul ăla este valabil pentru ce-ți trebuie ție în continuare, pentru ce trebuie să facă arborele respectiv. De exemplu, în registrul verde de la București, atunci când discuți de problemele pe care le au arborii poți să selectezi o singură problemă. Adică un arbore din București nu are voie să aibă două sau trei probleme, una singură și aia este, o alegi și tu pe aia mai importantă și după mai vedem ce se întâmplă. Au trecut totuşi 11 ani de când s-au trecut datele. Registrul verde este de fapt un instrument care trebuie să cuprindă informaţii în timp real.”
În București există doar două tomografe
În București există doar două astfel de aparate, la primăria Sectorului 2 și la Direcția de mediu. Unul singur a costat 30.000 de euro.
Aceste aparate sunt importante pentru că, în funcţiile de datele emise, primăria dă undă verde pentru tăierea copacilor. Iar în primării sunt acum mii de solicitări pentru toaletare sau defrișare a arborilor uscați.
Alin Drugaru, director ADP sector 2: „Datele sunt centralizate la noi, avem o bază de date și acele date le transmitem către PMB. Dacă nici în urma datelor pe care acest aparat le furnizează dumnealor nu emit acele avize de specialitate, nu știu ce să spun mai departe.”
O analiză amănunţită poate oferi un registru al spațiilor verzi, pe care Capitala nu îl are, deși este obligatoriu.
În Cișmigiu de exemplu găsim platani. Unul dintre ei are aproximativ 150 de ani, iar un registru al spațiilor verzi ne-ar putea ajuta să îi monitorizăm starea. Ar fi ca un control la doctor, prin care să știm exact când să intervenim să îi mărim durata de viață.
La ce ar ajuta un registru verde pentru București
Alex Oprită, platforma de mediu pentru București: „Printr-un registru verde am putea să monitorizăm lucrările și impactul lucrărilor care au fost făcute în oraș asupra arborilor și vegetației, dacă vedem un arbore că pică la prima vijelie am putea să ne întrebăm de ce a picat acesta, am putea să vedem dacă lucrările de modernizare a trotuarelor sau a rețelei electrice au avut un impact.”
Alte două tomografe din Bucureşti zac în sertarele Companiei Municipale de Întreținere a arborilor, aflată acum în proces de lichidare.
 (5).webp)
