Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ce nu ai voie să faci și de ce se tăvălesc fetele în cânepă
Creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Ilie. Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica marţi.
Sfântul Ilie este considerat cel care provoacă ploi torențiale însoțite de tunete, fulgere și grindină.
Conform tradiției populare, Ilie ar fi fost un mare păcătos, el ucigându-și părinții la sfatul Diavolului, însă a fost iertat de Dumnezeu.
În Ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să tăvălească în cânepă. Noaptea, ele vor visa cum le va fi soarta. Dacă vor visa cânepă verde, se vor căsători cu un bărbat tânar, iar dacă vor visa cânepă uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârstă.
În noaptea de Sfântul Ilie, oamenii trebuie să se roage, iar Cerurile se deschid. În acest fel, dorințele oamenilor se vor îndeplini.
Din bătrâni, dimineața, trebuia să se culeagă plante de leac. Acestea, în special busuiocul, trebuiau duse la biserică și apoi li se dădea foc, iar cenușa putea fi folosită în scopuri terapeutice. Aceste plante de leac trebuie ținute și în casă pentru spor.
În popor, se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie. Abia în ziua sărbătorii merele trebuie duse la biserică pentru a fi sfințite. Se spunea în bătrâni că în acest fel merele devin mere de aur pe lumea cealalată.
În această zi se dau de pomană pentru cei adormiți mere abia culese din pom.
Și tot legat de mere se mai spune că acestea nu trebuie tăiate cu cuțitul în această zi. Altfel, va urma o săptămână plină de furtuni cu grindină.
Conform tradiției poluare, dacă plouă de Sfântul Ilie alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.
În această zi se scoate mierea din stupi, dar cu mare grijă, pentru că, se spunea din bătrâni, că mierea furată în zile de sărbătoare mare e puternică pentru vrăji și farmece.
În unele zone din țară, dacă începe furtuna, oamenii înfig un pământ un toiag cu mânel de metal.
 (5).webp)
