Comisia Juridică din Camera Deputaților a respins cererea DNA în cazul Rovanei Plumb

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat luni împotriva începerii urmăririi penale a ministrului demisionar al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, după ce aceasta a fost audiată, alături de avocat, aproximativ o oră de către deputaţii jurişti.

Avizul negativ al deputaţilor jurişti referitor la cererea DNA de începere a urmăririi penale a Rovanei Plumb a fost adoptat cu 14 voturi ”pentru” şi 9 voturi ”împotrivă.

Votul a fost secret, cu buletine.

Ea este acuzată de către procurorii anticorupţie de complicitate la abuz în serviciu în dosarul în care Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru trecerea ilegală a unor părţi din Insula Belina şi din Braţul Pavel din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman.

Citește și

Reacţii în PSD, după demisia celor 3 miniştri. "E o situaţie delicată"

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

”Am subliniat faptul în mod expres că sunt nevinovată, referitor la acuzația pe care o aduce DNA de complicitate la abuz în serviciu, spunând foarte clar și foarte ferm că niciodată nu am încălcat legea.

În toată activitatea de ministru pe care am desfășurat-o am trata cu maximă responsabilitate și am acționat cu bună credință. Niciodată nu am avut cu vreo persoană vreo înțelegere ilicită sau nu am ajutat sau sprijinit în premise nelegale vreo persoană.

În toată activitatea am respectat în litera și spiritul legii tot ce am făcut în activitatea de ministru.” - a spus Rovana Plumb, luni, după audieri.

Preşedintele comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a spus săptămâna trecută că va trimite o solicitare Parchetului General pentru a pune la dispoziţie documentele cerute de avocatul Rovanei Plumb referitoare la dosarul ministrului Shhaideh.

"Ne străduim să terminăm această situaţie luni (avizul în ceea ce priveşte urmărirea penală a Rovanei Plumb - n. red.) ca să intre pe ordinea de zi marţi. Condiţia ca să se poată întâmpla această situaţie este să ne răspundă Parchetul General în termenul acesta şi să participe Rovana Plumb (...) Va fi chemată tot luni, vom vedea programul pe care îl facem. Rog colegii să participe la redactare (...) Dacă nu izbutim să ne încadrăm, va trebui să decidem ce facem dacă Parchetul nu ne va răspunde la adresă până luni şi ce facem dacă există o solicitare de neputinţă de participare. Eu voi milita să terminăm acest lucru luni, deci este mult mai devreme decât termenul stabilit", a declarat Eugen Nicolicea, în cadrul şedinţei de joi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, potrivit News.ro.

Rovana Plumb s-a declarat nevinovată şi a susţinut că ancheta procurorilor este un atac la PSD şi la adresa statului de drept.

"Am văzut dosarul, nu pot să vă dau niciun detaliu din dosar, dar pot să spun cu fermitate şi cu toată sinceritatea că nu sunt vinovată, că nu am încălcat legea - ambele hotărâri de Guvern sunt date cu respectarea legislaţiei. Consider că este un atac la Guvern, consider că este un atac la PSD, consider că este un atac pentru destabilizarea statului de drept şi a ordinii constituţionale. Voi veni la Comisia juridică şi îmi voi expune punctul de vedere", a declarat Rovana Plumb, pe 28 septemebrie, după ce şi-a studiat dosarul trimis depocurori în Parlament.

Joia trecută, Plumb, alături de Shhaideh, a demisionat din Guvern, la solicitarea prim-ministrului Mihai Tudose, care a explicat că le-a cerut celor două să plece din Guvern pentru că sunt în relaţie directă cu Bruxelles-ul, iar percepţia acolo este cu totul alta decât realitatea de la Bucureşti.

”Trebuie să înţeleagă toată lumea că cea mai mare problemă pe care o avem acum este ca actul de guvernare să se desfăşoare în mod normal, să ducem programul de guvernare la capăt, iar un elemenet important în acest program este atragerea de fonduri europene şi cele două colege, ştiţi foarte bine, avem o realitate şi o percepţie. Realitatea este că este prezumţia de nevinovăţie. Au fost o mulţime de cazuri în care cei care au fost puşi sub acuzare în diverse etape ale procesului penal s-au dovedit a fi nevinovaţi, cu vieţile distruse sau oricum schimbate total. Dar avem şi o percepţie, şi percepţia la Bruxelles este cu totul alta decât realitatea de aici”, declarase Mihai Tudose cu o zi înaintea demisiei celor două.

Liderii PSD şi-au exprimat, pe 25 septembrie, ”sprijinul total” pentru Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, cerându-le celor două să nu demisioneze din Guvern în urma acuzaţiilor de corupţie din partea DNA.

"Le-am ascultat pe cele două colege, punctele lor de vedere. Concluzia a fost foarte clară: au respectat întocmai prevederile legilor şi se consideră nevinovate", a declarat, la finalul şedintei Biroului Permanent Naţional al PSD din 25 septembrie, liderul deputatilor social-democrati, Ioan Munteanu.

El a mai spus atunci că Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb "vor fi apărate de toţi membrii de partid".

Scandalul Insulei Belina

Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA a cerut şi sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală a ministrului Rovana Plumb, în acelaşi dosar.

”În acelaşi dosar, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Plumb Rovana, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale”, a transmis DNA printr-un comunicat.

Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.

În susţinerea acestor demersuri, persoane cu funcţii de decizie din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Consiliul Judeţean Teleorman au servit intereselor unei societăţi particulare, încălcând dispoziţii prevăzute în mai multe legi, precizează DNA.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

Sub pretextul realizării Complexului turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca", la data de 26 iulie 2013, CJ Teleorman a înaintat MDRAP o notă de fundamentare privind trecerea unor bunuri din proprietatea publică a statului şi din administrarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Administraţia Naţională „Apele Române", în proprietatea publică a judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului judeţean Teleorman.

La primul proiect de hotărâre de guvern, două ministere implicate în avizare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, au atras atenţia că scoaterea din domeniul public al statului şi din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern.

”În aceste condiţii, a apărut necesitatea unui demers menit să creeze aparenţa că Insula Belina şi Braţul Pavel nu ar face parte dintre bunurile care aparţin domeniului public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, astfel încât transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern. Astfel, în şedinţa de guvern din data de 6 noiembrie 2013, s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificaţie ale Insulei Belina şi Braţului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenenţa acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparenţa că trecerea lor în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern”, susţine DNA.

Potrivit procurorilor anticorupţie, modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripţiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor Publice.

"Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu intenţie, a iniţiat şi promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative. La data de 27 noiembrie 2013, deoarece aparent impedimentele fuseseră înlăturate, s-a adoptat H.G. 943/2013 prin care Insula Belina şi Braţul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române", în domeniul public al judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Prin modalitatea de adoptare a acestei hotărâri de guvern au fost încălcate prevederile Constituţiei României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 şi cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, în perioada premergătoare adoptării hotărârii", arată DNA.

Conform sursei citate, ”adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condiţiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh şi-a însuşit în totalitate conţinutul notei de fundamentare şi a proiectului de hotărâre de guvern, a iniţiat şi a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfinţea transmiterea unor părţi din imobilele Insula Belina şi Braţul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei”.

Articol recomandat de sport.ro

Caroline Wozniacki, făcută praf de fanii tenisului! Nu au uitat de conflictul cu Halep