Romania a intrat in lupta contra ISIS, "creierul" terorismului mondial. Iohannis si Trump, strangeri de mana la summitul NATO

Vom contribui, in primul rand, la nivel de informatii si contra-informatii, sustin analistii. Decizia istorica a fost luata la summitul NATO de la Bruxelles.

NATO anunta oficial ca intra in coalitia de lupta impotriva Statului Islamic.

Jens Stoltenberg, secretar general NATO: "Com mari numarul zborurilor efectuate de avioanele noastre de recunoastere awoks. nu s-a pus problema ca NATO sa intervina cu militari "

NATO anuntat ca vrea sa combata terorismul ajutand la identificarea si distrugerea punctuala a unor retele teroriste. Pentru asta a infiintat o nouă celulă dedicată schimbului de informații intre tarile membre.

Cristian Diaconescu: "Va exista un interval de timp cand se va negocia, un proces foarte complicat. Poate fi vorba de o interdictie aeriana militara."

Analistii militari cred ca NATO va actiona progresiv si ca miscarile vor fi lente atata timp cat este nevoie de o decizie unitara pentru luarea fiecarei decizii.

Intrarea in coalitie nu va produce consecinte militare pentru Romania. Cel putin nu in aceasta prima faza, pentru ca nu se pune problema unei interventii militare terestre. In schimb, pe partea de culegere de informatii, Romania are resurse in regiune si poate sprijini lupta antiterorista.

Occidentul a inceput sa se mobilizeze, cand teroristii ISIS au tintit Europa. Asa se face ca pana in 2016, ISIS a pierdut 15 la suta din teritoriu, iar pana in 2017 inca 25 la suta si a ajuns sa cotroleze numai 60.000 de km patrati.

De ce nu poate fi sters Statul Islamic de pe fata pamantului? Pe de o parte, pentru ca nu poti rade cu bombe atata amar de teritoriu, din doua tari, teoretic suverane, unde traiesc atatia civili, facuti sclavi de ISIS, iar pe de alta parte pentru ca tari potente financiar si militar continua sa-si urmareasca interesele, de cele mai multe ori opuse in zona Orientului.

Iohannis, discutii cu Trump si Macron la reuniunea NATO: Le-am urat bun venit si i-am asigurat de tot sprijinul meu

Presedintele Klaus Iohannis a purtat, joi, la Bruxelles, scurte discutii cu noul presedinte al SUA, Donald Trump, si cu noul presedinte al Frantei, Emmanuel Macron, afirmand ca le-a urat acestora bun venit in cadrul NATO si i-a asigurat de tot sprijinul sau si al Romaniei.

"Din punct de vedere politic, reuniunea de azi a fost prima intalnire la nivel inalt a Aliantei la care a participat noul presedinte al SUA si noul presedinte al Frantei. Le-am adresat un bun venit calduros la NATO si i-am asigurat de tot sprijinul meu si am Romaniei, care are parteneriate strategice solide cu ambele tari", a spus presedintele Iohannis, la finalul reuniunii. Seful statului a subliniat ca, la finalul intalnirii, se poate spune ca Alianta ramane aceeasi organizatie relevanta, puternica si, mai ales, unita.

"Am salutat la reuniune reiterarea ferma de catre presedintele Trump a angajamentelui SUA pentru Alianta, pentru apararea colectiva si pentru consolidarea Flancului estic, inclusiv prin foarte recente propunere de crestere a finantarii initiativei de reasigurare europeana pentru 2018, de la 3,4 miliarde, cat a fost pana acum, la 4,8 miliarde de dolari", a adaugat Iohannis.

Presedintele a purtat scurte discutii cu presedintele SUA, Donald Trump, si cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron, la sosirea la reuniunea NATO. In cadrul mini-summitului, Iohannis a avut si o intalnire bilaterala cu presedintele Poloniei, Andrzej Duda.

PRINCIPALELE EVENIMENTE 

UPDATE 19:00 Klaus Iohannis, Donald Trump si Emmanuel Macron, la reuniunea NATO:

UPDATE 15.30 Presedintele Klaus Iohannis a declarat la Bruxelles, inaintea reuniunii NATO, ca este o "abordare buna" ca Alianta sa se concentreze mai mult pe lupta impotriva terorismului, fara ca acest lucru sa afecteze proiectele din Flancul estic al NATO.

Sseful statului a spus ca, pentru Romania, prioritare sunt relatia cu SUA si consolidarea Flancului estic si a zonei Marii Negre.

"Este general acceptat ca ne dorim o Alianta puternica, coeziva, care merge inainte. Vrem o intarire a relatiei transatlantice, relatiei intre SUA si Europa, trebuie sa fie o relatie foarte foarte puternica. Daca ne apropiem un pic de zona noastra, atunci e clar ca ne dorim un flanc estic bine consolidat. Dorim insa ca acest flanc estic sa fie consolidat intr-un mod echilibrat", a spus presedintele, la sosirea la noul sediu al NATO de la Bruxelles.

El a afirmat ca ideea privind consolidarea echilibrata a flancului estic, pe axa nord-sud, a fost preluata si sustina de catre aliati si acum se lucreaza la un concept care va duce la aceasta echilibrare.

"Marea Neagra si zona Marii Negre sa ramana in centrul atentiei, si daca vorbim de flancul estic este clar ca trebuie sa vorbim si despre Rusia, si aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim sa avem o abordare unitara, nu impotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci unitara cand vine vorba despre Rusia", a precizat presedintele.

Intrebat daca discutiile privind intrarea NATO in coalitia impotriva ISIL/Daesh nu va avea consecinte asupra planurilor Aliantei din flancul estic, mutand resurse, Iohannis a spus ca nu este aceasta o problema, fiindca proiectele sunt complementare.

"Eu cred ca este o abordare buna, sa ne focusam mai mult pe combaterea terorismului, si nu cred ca va trage resurse din alte programe. Lucrurile sunt complementare si ultima etapa la care s-a ajuns dupa negocieri pe cum sa se pozitioneze NATO pe terorism arata ca este o abordare pe care toata lumea si-o doreste, si finantarea va veni pe proiecte concrete", a spus presedintele.

UPDATE 10:30 In discursul de deschidere, secretarul general Jens Stoltenberg a anuntat ca NATO se va alatura Coalitiei impotriva ISIS si va crea o structura de informatii asupra terorismului la cartierul general al Aliantei. De asemenea, va fi desemnat un coordonator pentru eforturile NATO impotriva terorismului. Se va discuta si problema distribuirii eforturilor pentru ca toate statele sa contribuie cu 2% din PIB, dar si sa se implice semnificativ in misiunile Aliantei.

 

Reuniunea de la Bruxelles nu este un summit in adevaratul sens al cuvantului, fiind anuntata ca o reuniune a sefilor de stat si de guvern din tarile membre NATO la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementarii deciziilor luate la Varsovia, in 2016, pentru a inaugura noului sediu al Aliantei, din Bruxelles, si pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO.

Reuniunea va fi si un puternic semnal politic, fiind pentru prima data cand presedintele SUA, Donald Trump, si presedintele Frantei, Emmanuel Macron, vor participa la o astfel de intalnire.

"Va fi si un prilej pentru a se sublinia valorile pe care se fundamenteaza Alianta Nord-Atlantica – unitate, solidaritate, coeziune intre state", potrivit purtatorului de cuvant al presedintelui Klaus Iohannis, Madalina Dobrovolschi.

Inainte de reuniunea propriu-zisa, la Bruxelles va fi preluat in gestiune noul sediu NATO, aflat peste drum de actualul Cartier General. Noua constructie nu este definitivata in proportie de 100%, insa va putea fi organizata o ceremonie cu aceasta ocazie.

Odata cu inaugurarea noului sediu, vor fi dezvelite si doua monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apararea colectiva, invocat in premiera in 2001, dupa atacurile din 11 septembrie, si unul dedicat Zidului Berlinului.

Un moment asteptat de catre toti participantii la reuniune va fi mesajul transmis de noul presedinte al SUA, Donald Trump. In campania sa din 2016, Trump a declarat ca NATO este o organizatie depasita si perimata, pentru ca, in aceasta primavara, odata cu vizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, sa aiba o intoarcere de 180 de grade in discursul sau, afirmand ca Alianta nu se mai afla in acea situatie. Principala ingrijorare a aliatilor americani este referitoare la alocarile de fonduri pentru Aparare in randul membrilor NATO (distribuirea eforturilor si responsabilitatilor in cadrul Aliantei, respectiv "burden-sharing"). Aceasta este o ingrijorare mai veche a SUA, inca din vremea Administratiei Obama, si sustinuta inclusiv de catre Partidul Democrat, insa tema a fost promovata mult mai activ si vocal de catre actuala administratie republicana.

Conflictul principal al lui Trump este cu Germania si cu Angela Merkel, oficialii americani considerand ca Berlinul si-ar permite cheltuieli sporite in Aparare, avand in vedere situatia economica favorabila, insa raspunsul Germaniei a fost pana acum evaziv.

Potrivit unor surse oficiale, liderii NATO se asteapta insa la un mesaj pozitiv al presedintelui Trump cu aceasta ocazie, in special in discursul sau cu ocazia dezvelirii monumentului dedicat Articolului 5, ai caror beneficiari au fost SUA in 2001.

Romania va avea la summitul NATO un mesaj clar pe aceasta tema, tara noastra fiind printre putinele care au ajuns la un procent de 2% din PIB pentru Aparare, incepand cu 2017, in timp ce restul statelor sunt asteptate sa vina cu un program precis privind intentiile in Aparare pana in 2024 (asa cum s-a convenit la summitul din Tara Galilor, din 2014).

Surse oficiale au declarat, pentru News.ro, ca Romania, fiind in acest grup restrans de state care au atins obiectivul, va sublinia in cadrul dineului de lucru acest fapt si va evidentia statutul sau de contributor relevant si responsabil la NATO, care isi respecta angajamentele. Pe langa alocarea a 2% din PIB, Romania va sublinia si participarea la Resolute Support Mission din Afganistan, ca al patrulea contributor ca importanta, dar si gazduirea componentei scutului antiracheta de la Deveselu.

Pentru Romania, un punct important va fi si cel legat de prezenta la Marea Neagra, insa nu sunt asteptate noi decizii in acest cadru. La reuniune, Klaus Iohannis va nota insa ca au fost facute progrese semnificative in implementarea deciziilor de la Varsovia in cazul prezentei inaintate de la Marea Neagra, precum si prin atingerea capacitatii initiale a Brigazii Multinationale de la Craiova.

Un alt element important pentru tara noastra este legat de exercitiile NATO care vor avea loc in estul Europei in acest an, in special exercitiul Saber Guardian 2017, care va implica Romania, pe al carei teritoriu vor fi desfasurati 30.000 de soldati aliati in luna iulie. Tot in 2017 Romania va gazdui si exercitiul Fortei NATO de Reactie Foarte Rapida.

Romania va continua sa avanseze ideea echilibrului intre flancul estic si flancul sudic in ceea ce priveste atentia NATO in Europa, fapt subliniat in mai multe randuri si public de catre presedintele Klaus Iohannis.

Presedintele va cere la Bruxelles si mentinerea unitatii aliantei in ceea ce priveste pozitia fata de Rusia, potrivit unor surse oficiale. In acest caz, este de asteptat ca NATO sa reitereze ca Alianta va continua politica actuala, de descurajare si aparare, dar si aratand disponibilitate de dialog, in conditii de reciprocitate. Liderii militari ai SUA au insistat, in luarile publice de cuvant, ca Rusia sa devina si mult mai transparenta in exercitiile militare pe care le desfasoara, asa cum este si NATO. In acest moment, Rusia nu prezinta public detalii despre exercitiile desfasurate, unele dintre ele fiind chiar la granita vestica a Federatiei, in apropierea unor zone in care si NATO desfasoara exercitii. Rusia si ocoleste tratatele internationale care reglementeaza aceste exercitii, unde se precizeaza ca depasirea unui anumit numar de trupe dislocate conduce la obligativitatea transparentei in exercitii, prin desfasurarea mai multor exercitii separate, insa sub aceeasi umbrela.

Un punct sensibil al discutiilor se va referi la dimensiunea antiterorista. Si in acest caz, SUA este in postura de a solicita mai multa implicare din partea NATO, la nivel de alianta, Donald Trump sustinand in repetate randuri ca alianta trebuie sa faca mai multe in lupta de combatere a terorismului islamist.

De asemenea, secretarul de stat american spunea ca se asteapta ca alianta sa adere la coalitia internationala, in ciuda reticentei exprimata de mai multi lideri ai NATO cu privire la tararea intr-un nou conflict din Siria si Irak.

In acest context, miercuri seara aliatii NATO au decis sa se alature coalitiei internationale de combatere a Statului Islamic, care este condusa in acest moment de catre Statele Unite, potrivit unor surse diplomatice citate de AFP. ”Ambasadorii NATO au decis in aceasta seara un plan de actiune cu privire la terorism pentru summit. Acest plan include si aderarea NATO la coalitia globala impotriva ISIS”, a declarat un diplomat de la Bruxelles.

Este de asteptat ca aceasta decizie, care ar insemna o extindere a programului de supraveghere aeriana AWACS, ce sprijina in mod curent operatiunile Statului Islamic din Siria si Irak, sa fie anuntata oficial de liderii NATO la reuniunea de la Bruxelles.

Alaturarea NATO, la nivel de Alianta, la aceasta coalitie este mai mult un gest simbolic, avand in vedere ca majoritatea statelor membre sunt deja participante in aceasta coalitie. Important pentru SUA este insa si cresterea gradului de implicare a Aliantei in activitatile impotriva terorismului, insa multe state membre au avut pozitionari publice in care au subliniat ca NATO este foarte activa in acest domeniu si nu poate fi acuzata de lipsa de implicare.

Pe aceeasi tema, un subiect care ar putea fi ridicat ar fi cel al implicarii NATO, ca Alianta, in Irak, avand in vedere ca fortele coalitiei se asteapta ca armata irakiana sa elibereze Mosul in scurt timp, ultima reduta a ISIL in regiune. Dupa ce Irakul va fi eliberat, va ramane intrebarea cine va asigura eforturile de instruire si asigurare a pacii in continuare, SUA dorind ca NATO sa isi asume un rol activ in aceasta privinta.

Pe agenda se afla si includerea Muntenegru in NATO, dupa ce toate parlamentele nationale au ratificat aderarea tarii balcanice, insa ea va deveni oficiala abia in iunie, din cauza legilor din Olanda, care prevad un termen tampon de la ratificare la intrarea in vigoare. Cu toate acestea, Muntenegru va avea un loc la masa reuniunii NATO de joi.

Reuniunea de joi de la Bruxelles se va finaliza cu un document semnat de toate statele membre, cu concluzii ale intalnirii. Va fi, foarte posibil, stabilita si o noua data a viitorului summit deplin al NATO.