Opt țări din UE, inclusiv România, cer noi sancţiuni contra Rusiei după moartea lui Aleksei Navalnîi
Opt state membre ale UE, respectiv Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia, au cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, relatează joi agenţia EFE.
"Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate şi sistematice în Rusia (...) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei şi autorităţile sale să fie trase la răspundere şi să impunem mai multe costuri pentru acţiunile lor, inclusiv prin sancţiuni", notează miniştrii de externe din cele opt ţări într-o scrisoare transmisă miercuri şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi consultată de agenţia spaniolă de presă.
Cei opt miniştri şi-au exprimat susţinerea faţă de propunerea pe care însuşi Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancţionarea unor noi persoane şi entităţi în baza regimului de sancţiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancţiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi.
Mai mult, miniştrii celor opt state au propus crearea unui regim de sancţiuni specific "conceput pentru abordarea situaţiei în ţară (în Rusia - n.red)", care să-l completeze pe cel pe care UE îl are deja în vigoare pentru aplicarea de măsuri restrictive împotriva Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.
"Noul regim ar oferi o bază legală solidă pentru includerea persoanelor din aparatul represiv al Rusiei, inclusiv cele implicate în sentinţe motivate politic împotriva membrilor societăţii civile şi opoziţiei democratice (...), precum şi a responsabililor din lanţul judiciar (procurori, tribunale şi sectorul penitenciar)", se mai arată în scrisoarea sprijinită de asemenea de Danemarca, Franţa, Irlanda şi Olanda, fără ca acestea să o semneze.
Criteriile pentru includerea unor noi persoane într-un astfel de nou regim de sancţiuni trebuie să cuprindă "deteriorarea situaţiei drepturilor omului, politizarea puterii judiciare şi represiunea, inclusiv acţiunile care subminează democraţia şi statul drept", sugerează aceiaşi miniştri în scrisoarea adresată lui Borrell.
Funeraliile şi înmormântarea activistului rus Aleksei Navalnîi vor avea loc vineri la Moscova. El a a murit subit pe 16 februarie la vârsta de 47 de ani în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie. Cauzele decesului său încă nu au fost precizate, potrivit apropiaţilor săi certificatul de deces menţionând cauze naturale.
În ziua anterioară decesului el participase prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos.
Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.
Navalnîi, despre care Kremlinul afirmă că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.
Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă.
 (5).webp)
