Ciocniri violente si explozii in fata Palamentului ucrainean. Un mort si 122 de raniti in urma confruntarilor. VIDEO

×
Codul embed a fost copiat

Un om a murit si peste 100 au fost raniti, in lupte violente iscate in fata Parlamentului de la Kiev. Totul din pricina unei legi controversate, dezbatută de deputati.

Zeci de membri ai fortelor de ordine au fost raniti in confruntarile cu protestatarii, membri ai unui partid nationalist. Acestia au lansat mai multe grenade fumigene impotriva politistilor.

Demonstrantii reclama aprobarea preliminara a legii privind o mai mare autonomie regionala pentru teritoriile separatiste din estul tarii. Proiectul a iscat discutii furtunoase si in Parlament. Opozantii vad legea drept o recunoastere oficiala a autoritatii rebelilor pro-rusi asupra estului tarii.

Desfasurarea evenimentelor:

UPDATE 21:05 Presedintele ucrainean Petro Porosenko a criticat luni violentele din fata Parlamentului de la Kiev, soldate cu un mort si o suta de raniti, promitand o pedeapsa severa pentru cei vinovati, relateaza AFP.

Citește și
copii ucraina
"In Ucraina nu mai avem niciun copac". Marturiile copiilor care uita de razboi intr-o tabara gratuita la Mioveni
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

“A fost o actiune anti-ucraineana, ai carei organizatori, fara exceptie - toti reprezentantii fortelor politice - trebuie sever pedepsiti”, a mai spus Petro Porosenko ca aluzie clara la partidul de extrema dreapta Svoboda, ai carui militanti au fost acuzati ca s-ar afla in spatele violentelor.

Uniunea Europeana s-a declarat la randul sau extrem de ingrijorata de violentele izbucnite intre manifestantii de extrema dreapta si politisti la Kiev pe marginea unui vot in Parlament privind autonomia regiunilor separatiste proruse.

“Acest proces nu trebuie pus in pericol de violente. Incidentele de astazi sunt foarte ingrijoratoare”, a declarat sefa diplomatiei europene Federica Mogherini intr-un comunicat. Ea a sprijinit guvernul ucrainean, afirmand ca proiectul de lege '”va inlesni punerea in aplicare a acordurilor de la Minsk” care prevad, in plus fata de incetarea focului, o mai mare autonomie pentru zonele separatiste din estul Ucrainei.

La randul sau, Germania a calificat drept 'inacceptabile' violentele comise la Kiev. 'Condamnam in cei mai duri termeni revoltele sangeroase care au avut loc astazi in fata Parlamentului de la Kiev', a declarat Ministerul de Externe german.

“Violenta in strada este din toate punctele de vedere inacceptabila, insa violenta impotriva deciziilor unui Parlament ales este mai mult decat atat”, a mai spus aceeasi sursa
 

UPDATE 19:55 Premierul Ucrainei, Arseni Iateniuk, a cerut detentie pe viata pentru cel care a aruncat luni cu o grenada in membri ai Garzii Nationale, langa sediul parlamentului, informeaza agentiile de presa Unian si Interfax.

Iateniuk a facut aceasta declaratie intr-un discurs adresat natiunii ucrainene cu ocazia evenimentelor care au avut loc luni.

"In calitate de cetatean al tarii, cer, in conformitate cu articolul 348 al Codului Civil al Ucrainei, detentie pe viata pentru cel care a aruncat o grenada, actiune in urma careia un membru al Garzii Nationale a fost ucis", a spus premierul ucrainean, potrivit Agerpres.

Potrivit Unian, ciocnirile de langa sediul Radei Supreme au inceput la scurt timp dupa ce a inceput votul pe marginea modificarilor la Constitutie in vederea descentralizarii.

Protestatarii au inceput sa arunce in organismele pentru apararea ordinii publice cu sticle, fumigene si pietre din pavaj. De asemenea, a fost aruncata o grenada de lupta. In urma lansarii acesteia, un membru al Garzii Nationale a murit, iar 122 au fost raniti, potrivit Ministerului de Interne ucrainean.

UPDATE 17:30 Bilantul ranitilor a urcat la 122, dintre care mai multi in stare grava. La spital ar fi ajuns si adjunctul ministrului de Interne.

Seful politiei din Kiev a declarat ca explozia nu a fost provocata de o grenada, ci de o bomba artizanala puternica. Niciun protestatar nu a fost ranit de explozie, in schimb aceasta i-a smuls piciorul unui politist. Cel care a aruncat bomba ar fi fost retinut.

UPDATE 16:15 Ministrul de Interne ucrainean Arsen Avakov a postat pe pagina sa de Facebook un bilant actualizat al luptelor de strada. "Peste 90 de raniti si un mort, impuscat in inima", a scris Avakov, care sustine ca dispozitivele explozive au fost aruncate de persoane purtand tricouri cu semnul partidului Svoboda.

Un membru al Garzii Nationale a murit si peste 100 de persoane, majoritatea din fortele de ordine, au fost ranite luni in urma exploziilor produse in fata cladirii Radei Supreme (parlamentul ucrainean), unde scutierii se confunta cu manifestantii. Acestia protesteaza impotriva controversatului proiect de reforma constitutionala, care acorda mai multa autonomie regiunilor separatiste din estul prorus al Ucrainei, relateaza AFP, citata de Agerpres.

Explozia a fost produsa, se pare, de un dispozitiv artizanal aruncat de manifestanti in mijlocul fortelor de ordine. Cateva zeci de protestatari au fost arestati ca urmare a incidentului in care, potrivit primarului din Kiev, un politist si-a pierdut viata.

Proiectul de reforma constitutionala - cerut de Occident - se afla in centrul unor dezbateri aprinse in Ucraina, unde multi vad in el o tentativa de a legaliza de facto controlul rebelilor asupra unei parti a estului industrial al tarii. Occidentalii vad in aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6.800 de morti in cele 16 luni de violente.

Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat luni intr-o prima lectura proiectul, dupa ce de dimineata mai multi deputati ai Partidului Radical al lui Oleg Liasko - din coalitia guvernamentala - au ocupat prezidiul, incercand sa blocheze votul. De asemenea, mai multe sute de militanti ai partidului nationalist Svoboda au manifestat in fata sediul legislativului impotriva acestei reforme, in timp ce miscarea de extrema dreapta Pravai Sektor (Sectorul de Dreapta) a declarat ca a blocat circulatia pe strada din fata forului legislativ.

Contrar asteptarilor separatistilor, proiectul nu confirma definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie sa fie determinat printr-o lege separata si numai timp de trei ani. Adoptata inainte de sfarsitul anului 2015, reforma constitutionala ce include o 'descentralizare' pentru estul separatist este prevazuta de acordurile de pace Minsk 2, incheiate in februarie intre presedintele Petro Porosenko si omologii sai rus, Vladimir Putin, si francez, Francois Hollande, si cancelarul german Angela Merkel.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Marturiile unui fugar din armata separatistilor transnistreni .
Marturiile unui fugar din armata separatistilor transnistreni . "Ne spuneau ca cel mai mare dusman al nostru este Moldova"

Un tanar de 21 de ani care sustine ca a facut parte din fortele militare republicii separatiste transnistrene a vorbit, in premiera, despre conditiile din aceasta armata.

"In Ucraina nu mai avem niciun copac". Marturiile copiilor care uita de razboi intr-o tabara gratuita la Mioveni

Timp de o saptamana, ororile razboiului au ramas departe pentru 17 tineri cu varste intre 9 si 17 ani, din Ucraina. Au venit in Romania intr-o tabara oferita gratuit de Primaria din Mioveni, Arges, si ne dau tuturor o lectie.

Petro Porosenko:
Petro Porosenko: "Vladimir Putin vrea TOATA Europa." Solicitarea facuta liderilor europeni de catre presedintele Ucrainei

Vladimir Putin vrea toata Europa, acuza presedintele ucrainean Petro Porosenko, intr-un interviu pentru mai multe cotidiene europene, solicitand totodata crearea unei forte de mentinere a pacii in estul separatist prorus al Ucrainei.

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.