Japonia a început să deverseze în ocean apele provenite de la centrala nucleară din Fukushima
Japonia a început joi să deverseze în ocean apele provenite de la centrala nucleară din Fukushima, în pofida opoziţiei puternice a Chinei şi a îngrijorărilor exprimate de pescarii niponi, informează AFP, potrivit Agerpres.
Autorităţile de la Beijing au denunţat o acţiune "egoistă şi iresponsabilă".
Procesul de deversare, care se bazează pe mai multe pompe, vane şi o reţea complexă de conducte, a început la puţin timp după ora locală 13:00 (04:00 GMT), la finalul unei scurte numărători inverse, potrivit unei transmisiuni video în direct realizată de Tepco, operatorul centralei.
Această primă deversare ar trebui să dureze aproximativ 17 zile şi include circa 7.800 de metri cubi de apă provenită de la centrală şi conţinând tritiu, un izotop radioactiv care nu este periculos decât în doze foarte concentrate.
Tepco prevede alte trei deversări până la sfârşitul lunii martie 2024, cu volume echivalente cu cel din prima operaţiune.
În total, Japonia intenţionează să evacueze în Oceanul Pacific peste 1,3 milioane de metri cubi de ape reziduale stocate până în prezent în centrala Fukushima Daiichi, provenite din apă de ploaie, apă subterană şi apa injectată pentru a răci miezul reactoarelor intrate în fuziune după tsunamiul din martie 2011, care a devastat coasta nord-estică a ţării.
Măsuri de precauţie numeroase
Acesta va fi un proces extrem de gradual - el trebuie să dureze până în anii 2050 -, iar cantitatea de apă cu tritiu din apele deversate în ocean nu va depăşi 500 de metri cubi.
Apa a fost filtrată în prealabil pentru a o curăţa de majoritatea substanţelor sale radioactive, cu excepţia tritiului.
Japonia intenţionează să deverseze această apă după o importantă diluare a ei în prealabil, pentru ca nivelul său de radioactivitate să nu depăşească 1.500 de becquereli (Bq) pe litru.
Acest nivel este de 40 de ori mai mic decât standardul naţional japonez pentru apa cu tritiu aliniat la standardul internaţional (60.000 Bq/litru) şi, de asemenea, este de şapte ori mai mic decât plafonul stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru apa potabilă (10.000 Bq/litru).
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care monitorizează operaţiunea de deversare, a autorizat-o în luna iulie 2023, considerând că proiectul este conform cu "normele internaţionale de siguranţă" şi că acesta va avea un impact radiologic "neglijabil asupra populaţiei şi a mediului".
Măsuri de represalii chineze
Însă mulţi oameni văd lucrurile într-un mod diferit. Pescari japonezi, mai întâi, se tem de apariţia unui impact negativ asupra imaginii produselor lor.
Acest impact se face deja resimţit la nivelul exporturilor, după ce China a interzis deja încă din luna iulie importurile de alimente din 10 departamente japoneze, inclusiv pentru cel din Fukushima. Hong Kong şi Macao au adoptat măsuri similare în această săptămână.
„Oceanul este bunul comun al omenirii. Deversarea cu forţa în mare a apei contaminate provenite de la centrala nucleară din Fukushima este o acţiune extrem de egoistă şi iresponsabilă, care nu ţine cont deloc de interesul public internaţional", a reacţionat Ministerul de Externe chinez într-un comunicat.
Totodată, autorităţile vamale chineze au anunţat într-un comunicat că R. Chineză a suspendat începând de joi toate importurile de produse acvatice provenite din Japonia.
Deversarea în ocean a apelor cu tritiu reprezintă totuşi o practică frecventă în industria nucleară din lumea întreagă, iar nivelul anual de radioactivitate al deversărilor operate de centralele nucleare chineze este mult mai mare în raport cu cel prevăzut pentru centrala Fukushima Daiichi, au precizat autorităţile de la Tokyo.
„Este un caz clasic în care percepţia asupra riscului asociat cu tritiul este radical mai mare decât riscul real pe care acesta îl reprezintă", a comentat în această săptămână Tom Scott, un expert de la Universitatea Bristol din Anglia, care reaminteşte că tritiul este prezent în mod natural în atmosfera înaltă terestră şi în oceane.
Potrivit analiştilor, poziţia intransigentă adoptată de Beijing în legătură cu apa de la Fukushima este foarte probabil asociată cu relaţiile chino-japoneze deja tensionate din cauza mai multor subiecte economice şi geopolitice.
Alte ţări din regiunea Asia-Pacific care au relaţii mai bune cu Japonia, precum Coreea de Sud, Taiwan, Australia, Insulele Fiji şi Insulele Cook, şi-au exprimat încrederea în legătură cu siguranţa procesului de deversare controlată de către AIEA.
Proteste faţă de deversarea în ocean a apelor de la Fukushima au avut totuşi loc în Coreea de Sud. Peste 10 persoane au fost arestate după ce au încercat să intre cu forţa în ambasada Japoniei la Seul. Un mic grup de protestatari s-a reunit în faţa ambasadei nipone, purtând pancarte pe care se putea citi: "Oceanul nu este coşul de gunoi al Japoniei".
Dar în Japonia, semnalând probabil o anumită resemnare a populaţiei, un protest organizat joi dimineaţă în apropiere de centrala Fukushima Daiichi a reunit doar nouă persoane, a constatat un jurnalist de la AFP.
„O bună politică ar consta în a nu face nimic care să fie potenţial periculos, în virtutea principiului precauţiei", a declarat una dintre persoanele prezente la protest, Ruiko Muto, în vârstă de 70 de ani, care locuieşte în departamentul Fukushima.
„Marea este deja foarte poluată, cred că este cu adevărat inacceptabil să permitem în mod intenţionat ca acest lucru să continue", a adăugat ea.
 (5).webp)
