„Delta, paradisul sub asalt” - Corbu, refugiul care a căzut pradă intereselor imobiliare
„Delta, paradisul sub asalt”, partea a II-a. Ne mutăm pe plaja de la Corbu, unde un dezvoltator a primit avize de la mai multe instituții de mediu să ridice vile pe nisip și vegetație, în interiorul Deletei.
Garda de mediu cere demolarea clădirilor, iar Inspectoratul de Stat în Construcții a dispus anularea autorizațiilor de construire. Dezvoltatorul se apară și susține că a respectat toate regulile și legile impuse de cei care i-au semnat avizele. Instanțele vor decide cine are dreptate, în această vară. (Investigația echipei „România, te iubesc!” a descoperit că cineva, din greșeală sau voit, a mutat marea într-un document oficial pentru că proiectul imobiliar să se încadreze în distanțele impuse de lege)
Plaja de la Corbu este una dintre cele mai frumoase din Europa și, până anul trecut, era una dintre ultimele plaje sălbatice de pe litoralul românesc. Corbu era locul unde natura se întâlnea cu Marea, iar turiștii se puteau bucura de litoral fără a fi înconjurați de betoane. În 2021, după ani buni de încercări, acest ultim refugiu a căzut pradă intereselor imobiliare. Un dezvoltator din Constanța a început să ridice peste vegetație și nisip, în interiorul Deltei Dunării și în prima linia de la mare, vile de lux.
Paul Angelescu: „Proiectul prevede 24 de vile care vor avea peste 140 de apartamente.Mai puțin cunoscut publicului larg este faptul că puz-urile care stau la baza acestor proiecte au transformat toate aceste terenuri cu vegetație, foarte aproape de malul mării în trenuri pentru construcții. Aici, dacă vrei să-ți pui cortul, ești amendat. În schimb, o parte din autoritățile statului au avizat în același loc construcții, drumuri asfaltate și acces cu mașina pentru locatari.”
Vilele sunt doar începutul. Planurile Urbanistice Zonale aprobate de primăria Corbu în 2017 presupun construcții pe aprope tot ceeea ce înseamnă zona cu vegetație din acest Golf. Primăria consideră vegetația de pe plajă „terenuri neproductive” pe care le-a trecut în intravilan ca să dea drumul la construcții. Deasupra falezei, terenurile agricole din câmp, au fost și ele trecute în intravilan, parcelate și lotizate, în așteptarea altor clădiri.
Călin Dejeu, biolog și activist de mediu: „Avem aici un ultim eșantion și pierderea lui este de neconceput și pierderea lui este de neconceput. Este ca și cum am distruge cu o carieră ultimul munte din carpați. Acolo sunt 5 arii naturale suprapuse, rezervația UNESCO avem zonă cu regim de protecție foarte amplu și strict.”
Primele construcții ridicate pe baza acestor PUZ-uri sunt cele 24 de vile din prima linie de la mare. În perioada 2002-2004 guvernul și parlamentul au adoptat un pachet legislativ menit să tempereze hosul imobiliar de pe întreg litoralul. Printre prevederi e menționat că sunt interzise construcțiile pe o fâșie de 150 de metri de la linia cea mai înaintată a valului la furtună. Atenție, nu vorbim de linia țărmului, așa cum îl știm noi, ci de un punct mult mai înaintat pe plaja de la care începe coridorul de 150 de metri, în interiorul căruia nu se poate construi. Echipa a apelat la Răzvan Mateescu, un specialist al Institutului Grigore Antipa, care se ocupă cu astfel de delimitaări să ne arate unde e linia cea mai înaintată a valului la Corbu.
Practic, vilele ar trebui să fie la cel puțin 150 de metri distanță de linia dintre vegetație și nisip. Echipa a introdus limita vegetației în aparatul GPS și a luat-o la pas, până la marginea clădirilor, unde a introdus al doilea punct.
Imaginile satelitare din 2022 de pe Google Earth confirmă același lucru. O bună parte de clădiri sunt situate în interiorul acestei limite. Autorizația de construcție a fost eliberată în decembrie 2020, în baza unui certificat de urbanism dat în 2019 și a unui Plan Urbanistic Zonal aprobat în 2017. PUZ-ul a fost avizat inclusiv de Administrația Rezervației Bioseferei Deltei Dunării, instituția care are prin lege sarcina să protejeze coridorul de 150 de metri. Directoare executivă era și atunci și acum Viorica Bîscă. Ea a semnat avizul pentru PUZ și în mandatul ei s-a dat și avizul pentru certificatul de urbanism.
Paul Angelescu: Ca director executiv al ARBDD, nu aveți nicio problemă cu vilele construite pe plaja de la CORBU?
Viorica Bîscă, director executiv Administrația Deltei: „Eu încerc să vă spun că rezervația a urmat pur și simplu toate procedurile legislative. Și vă spuneam care erau argumentele.”
Paul Angelescu: Ca director executiv, aveți vreo problemă cu faptul că se construiesc betoane, vile pe plaja sălbatică de la Corbu?
Viorica Bîscă, director executiv Administrația Deltei: „Nu sunt pe plajă, sunt în afara limitei de 150 de metri care este impusă pe legea Zonei Costiere.”
Legea spune că linia cea mai înaintată trebuie delimitată grafic pe PUZ-ul avizat și de Viorica Bîscă. Doar că această linie nu apare pe nicio planșă.
Paul Angelescu: Este delimitată grafic sau nu?
Viorica Bîscă, director executiv Administrația Deltei: „Nu este delimitată grafic.”
Paul Angelescu: Și dacă nu respectă legea, de ce ați aprobat?
Mălin Mușatescu a condus Administrația Deltei în 2018. Și în mandatul lui, dezvoltatorul a încercat să obțină avize, dar el n-a vrut să semneze.
Mălin Mușatescu: „Puteau să mă și amenință cu mitraliere că nu le semnam. Mie mi se pare de-a dreptul aberant ce s-a întâmplat și ce se întâmplă acum. Acolo probabil există niște oameni care au greșit, nu zic niște oameni care sunt vinovați, zic niște oameni care au greșit.”
Paul Angelescu: Și atunci de ce ați avizat un PUZ care nu respecta legea?
Mălin Mușatescu: „Pentru că avea obligația de a limita această zonă.”
Directoarea Viorica Bîscă pasează cartoful fierbinte în curtea Administrației Bazinele Dogrogea Litoral. Doar avizul dat de ABADL pentru PUZ precizează clar că limita terenurilor este la o distanță între 98 și 143 de metri de mare și nicidecum de 150 de metri de linia cea mai înaintată a mării. Mai mult, ABADL a precizat că avizul este valabil doar dacă se respectă interdicția de construire pe cei 150 de metri. L-am contactat pe șeful ABADL să-l întrebăm cine e responsabil de stabiliarea coridorului.
Firma Logis Project aparține lui Ionuț Cristian Rusu, un tânăr de 33 de ani din Constanța. Nu a vrut să se întâlnească cu echipa pentru un interviu. Terenul pe care sunt vilele a fost al primăriei Corbu care l-a cedat cu titlu gratuit în 2011 către trei persoane fizice care au moștenit un teren în câmp și au primit prin reconstituirea dreptului de proprietate un teren în prima linie la mare.
Gabriel Botezatu, jurnalist Dobrogea Live: „Prin reconstituire... Prin reconstituirea dreptului de proprietate. Este o practică întâlnită peste tot pe litoral, d-aia este și Mazăre în pușcărie în momentul ăsta.”
Gabriel Botezatu este jurnalist de investigații în Constanța și a urmărit traseul proprietății.
Gabriel Botezau, jurnalist Dobrogea Live: „Orice fel de dune din zona costieră, pe ele nu se poate construi. Și mai mult de atât, ele de fapt nici nu pot fi înstrăinate. Cu toate acestea, în 2005, primăria a intabulat abuziv plaja, acel teren.”
Un an mai târziu, cei trei moștenitori își vând terenul lui Lucian Orban, un milionar din Constanța. Peste încă un an, Lucian Orban vinde terenul cu 0,5 euro metrul pătrat lui Cristian Rusu, iar în 2019 Crisitian Rusu își vinde și el terenul propriei firme cu un preț de 16 ori mai mare. Cristian Rusu l-a trimis să discute cu echipa pe reprezentantul său, Cristian Stanciu. Nici el n-a vrut să apară pe cameră, dar a fost de acord să fie citat. Echipa îl știe din 2019, când reprezenta firma care a comandat PUZ-ul.
Cristian Stanciu susține că măsurătorile făcute acum de echipă cu expertul de la Grigore Antipa nu sunt valabile deoarece „În privința măsurătorii efectuate acum: atât vegetația cât și linia mării sunt într-o variație continuă și ea trebuie raportată la data obținerii certificatului de urbanism, nu la prezent”. Altfel spus, Cristian Stânciu spune că ar trebui să luăm linia vegetație din 2019. Doar că imaginile satelitare din vara lui 2019 arată același lucru. Terenul pe care se află clădirile este în interiorul zonei protejate de 150 de metri.
„Noi am prezentat documente oficiale eliberate de autorități și experți autorizați, iar dumneavoastră ați prezentat poze de pe Google Earth, nu putem să le luăm în considerare", este replica lui Cristian Stanciu care consideră că măsurătorile de pe Google Earth nu sunt exacte.
Paul Angelescu: Cristian Stânciu se bazează pe acest document realizat de doi experți angajați de primăria Corbu în 2019. Aici e marea, aici e linia cea mai înaintată, acesta e coridorul de 150 de metri și în afara lui sunt terenurile firmei Logis. Totul pare în regulă. Toate aceste puncte sunt coordonate stereo 70, folosite de cadastriști să poziționeze repere pe harți. Le-am luat din tabel și am rugat mai mulți arhitecți și tompometriști să ne spună unde cade linia cea mai înaintată a mării pe hartă.
Din măsurătorile făcute de experții contactați de echipă rezultă că linia cea mai înaintată a mării cade în realitate în interiorul mării, peste 50 de metri în spatele locului unde este desenată pe planșa. Este ca și cum cineva a mutat marea pe hârtie pentru ca toate terenurile din prima linie să se încadreze în limitele impuse de lege. Revenind la cei doi experți angajați de primărie. Interesant este că topometristul, cel responsabil de coordonatele stereo 70, și-a datat planșa ianuarie 2019 cu patru luni înainte ca celălalt expert să meargă pe teren și să stabilească linia cea mai înaintată a mării, fără de care topomentristul n-avea reperele de la care să facă măsurătorile. Ca idee, expertul care a stabilit linia a făcut-o corect, la limita dintre vegetație și nisip.
Echipa l-a sunat pe inginerul topometrist să-l întrebe de unde i-a rezultat planșa pe care a semnat-o și ștampilat-o.
Dialog Marain Dumitru, inginer topometrist angajat de primăria Corbu - Paul Angelescu:
„Pe planșa asta în care sunteți dumneavoastră apare și delimtarea asta și nu înțeleg cine a făcut-o, coridorul de 150 de metri.
Da, asta a fost o suprapunere probabil, nu știu ce să vă zic mai mult.
Deci nu l-ați făcut dumneavoastră, coridorul de 150 de metri?
Sigur, n-aveam de unde să știu.”
La fel de interesant este că, în avizul din 2015 dat de Apele Române pentru PUZ, marea este la o distanță de 98-140 de metri de terenurile din prima linie. În schimb, în avizul dat de aceeași instituție în 2019 pentru certificatul de urbanism, marea este trecută la 203 metri de teren așa cum apare în planul de situație al Logis Project, întocmit, potrivit lui Cristian Stanciu, după documentul primăriei. Semnătura lui Hristu Uzun este bazată pe planșele comandate de primărie, în 2019.
Clădirile sunt ridicate și peste un habitat protejat denumit „Dune embrionare mobile”. Legea zonei costiere interzice ridicarea clădirilor pe dune.
Dialog Viorica Bîscă, director executiv ARBDD - Paul Angelescu:
„Denumirea de dună, dacă stați și mă întrebați, nu o am în nicio fișă, nicio fișă standard, nu știți definiția dunei.
Nu, nu, nu. Nu e vorba de definiția dunei pe care putem să o avem fiecare. În ARBDD, atunci când ea este descrisă, nu apare noțiunea de dună, ci de dună mobilă embrionară.
Duna mobilă este și ea o dună?
Are la baza aglomerarea de nisip.
Și atunci nu la asta se referă, la dune?
A existat și o interpretare juridică, o s-o cer și eu, dar ARBDD nu ia singur.”
Mai toate instituțiile de mediu spun că și-au dat avizele pe baza unor studii de impact și de evaluare realizate de mai mulți experți autorizați plătiți de dezvoltator, așa cum spune legea. În studiul de evaluare a impactului se precizează, de exemplu, că pe terenurile unde sunt construcțiile nu există țestoase dobrogene.
Călin Hordor este consultantul în biodiversitate, angajat de dezvoltator.
Călin Hodor, specialist de biodiversitate: „Țestoasa nu a fost găsită pe amplsamentul proiectului, în toți acești ani, ea există în zonă, există în special în partea dinspre unitatea militară.”
La mai puțin de 100 de metri de clădiri, unul dintre paznici de pe șantier duce echipa să vadă țestoasele.
Călin Dejeu, biolog și activist de mediu: „În studiul de evaluare adecvata scrie că pe plaja corbu la locația respectiva nu e țestoasă. Numai cine nu vrea nu o găsește.”
Viorica Bîscă: „Eu ca reprezentantă al ARBDD trebuie să țin cont de ce spun specialiștii. Doamnele nu au contrazis studiul de evalure adecvată.”
Paul Angelescu: Noi am fost ieri acolo, iar la 50-100 metri de colțul clădirii am găsit țestoase.
Viorica Bîscă: „Nu pot să neg acest lucru.”
Dezvoltatorul susține că a respectat toate legile și-a obținut zecile de avize, acorduri și autorizații așa cum i-au fost cerute. În 2019, de exemplu, primăria Corbu a omis să ceară aviz de la Ministerul Apărării, obligatoriu prin lege. Actualul primar, Vasile Lumânare spune că n-a avut de ales și a emis autorizația de construire fără avizul MAPN, deoarece fostul primar nu i l-a solicitat dezvoltatorului.
Dialog Vasile Lumânare - Paul Angelescu:
„Autorizația de construcție, ați solicitat aviz de la MAPN?
În certificatul de urbanism, nu.
Era nevoie ca în certificatul de urbanism să fie solicitat avizul MAPN sau nu?
Marius Răducanu, avocatul primăriei Corbu: „Da, era nevoie la momentul respectiv.”
Avizul MAPN are o miză uriașă deoarece, la marginea Golfului de la Corbu, se află o bază militară cu sisteme radar. Unitatea Militară a anunțat primăria în repetate rânduri că nu pot fi ridicate clădiri pe o rază de 1 kilometru și jumătate în jurul cazarmei. Practic sunt scoase din joc o mare parte din terenurile vizate de PUZ-uri, inclusiv cel pe care se află construcțiile.
Marius Răducanu, avocatul primărie Corbu: „600 de persoane afectate de acest PUZ și această interdicție. Este o situație care efectiv s-a blocat. S-a institutit această interdicție, noi ne-am adresat statului major.”
Biroul de presă al MAPN susține că instalațiile radar sunt acolo din 2010 cu mult înainte să se avizeze PUZ-urile, certificatele de urbanism sau autorizațiile de construire pentru cele 24 de vile.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: plaja, Corbu, Romania te iubesc, Delta,
Dată publicare:
22-05-2022 18:59
 (5).webp)
