Protest la cel mai înalt nivel al României față de Austria. Ciucă și Bode se contrazic în declarații
După ce Austria a blocat aderarea României la spaţiul Schengen, politicienii de la Bucureşti iau o măsură ieșită din comun.
Reprezentantul diplomaţiei româneşti la Viena a fost retras din post și chemat în țară, iar Ministerul de Externe anunță că relaţiile dintre cele două state vor fi diminuate semnificativ. Cât despre ce se poate face în continuare în problema Schengen, politicienii de la putere spun că nu sunt prea multe variante.
Trebuie să aşteptăm până în martie, la următoarea reuniune a Consiliului pentru justiţie şi afaceri interne şi, eventual, să încercăm să intrăm în zona de liberă trecere singuri, fără Bulgaria.
Votul pe care Austria l-a dat în Consiliul pentru justiţie şi afaceri interne, blocând aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a produs multă iritare la Bucureşti. Dincolo de declaraţii, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a convocat-o la sediul ministerului pe ambasadoarea Austriei în România, căreia i-a transmis o notă de protest față de - cităm - „atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei”.
Apoi, printr-o decizie ieșită din comun, ambasadorul nostru la Viena a fost retras din Austria. Relațiile diplomatice vor fi reduse la nivelul însărcinatului cu afaceri la Viena. Din punct de vedere diplomatic, deciziile sunt un mesaj de protest la cel mai înalt nivel.
„Este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat", a declarat ministrul de externe român.
În privinţa paşilor de urmat, politicienii nu s-au pus de acord. Un scenariu vehiculat de PSD şi USR se referă la posibilitatea ca, săptămâna viitoare, când este programată o reuniune a Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis să ceară în faţă şefilor de stat şi de guvern din Europa convocarea unei şedinţe extraordinarea a JAI, la care să fie discutat din nou subiectul Schengen.
O altă variantă pe care politicienii o iau în calcul este decuplarea României de Bulgaria în procesul de aderare. Din 2012, de când au început procedurile pentru aderare, cele două state au fost mereu împreună, în acelaşi text de rezoluţie. De altfel, premierul spune că această variantă a fost pe masa discuţiilor de la Bruxelles, doar că ministrul de Interne îl contrazice.
Reporter: Acesta nu ar fi trebuit să fie planul B al Guvernului? Pentru că Olanda spusese de astă-vară că nu susţine rezoluţia Bulgaria-România.
Nicolae Ciucă, prim-ministru: S-a intrat cu această variantă, a fost supusă dezbaterii în JAI, nu a fost aprobată de către Bulgaria.
Reporter: Aţi negociat în prealabil?
Nicolae Ciucă, prim-ministru: S-a negociat.
Lucian Bode, ministrul de interne: „Acest scenariu nu a existat pe masa consiliului JAI de ieri. Pentru o astfel de decizie era nevoie de unanimitate. Dumneavoastră vă imaginaţi că Bulgaria ar fi susţinut cu vot decuplarea de România? Ar fi fost incorect din partea noastră să încercăm o splitare.”
Potrivit cutumei, un subiect la care un stat membru al Uniunii Europene a spus NU poate fi repus pe ordinea de zi dar după cel puţin jumătate de an. Următoarea şedinţa ordinară a JAI este programată în martie, anul viitor.
Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului a transmis Ambasadei Austriei la Bucureşti o scrisoare deschisă în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care jurnaliştii români aflaţi la Bruxelles au fost ţinuţi departe de ministrul de interne din Austria, cu ajutorul gărzilor de corp: „Îndepărtarea jurnaliștilor români este un gest care nu are nicio legătură cu valorile democratice, nefiind în concordanță cu ceea ce înseamnă libertatea presei că valoare fundamentală a Uniunii Europene. Totodată, CNA consideră că o astfel de atitudine încalcă dreptul la corecta informare a cetățenilor români.”
În capitala europei la Bruxelles extinderea Schengen nu prezintă prea mare interes. Oamenii par mai preocupaţi de inflaţia în creştere pe care o simt zilnic în portofele. Nici marile ziare europene precum Le Monde, Bild, De Morgen sau Le Soir nu acordă prea multă atenţie extinderii Schengen. Subiectul nu se află pe niciuna din primele pagini ale acestor ziare, este tratat pe scurt la şi altele, în interior.
Pe de altă parte, liderii europeni au reacţionat după votul de ieri. Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European a scris pe Twitter că e foarte dezamăgită şi a cerut Consiliului UE să găsească un compromis. Iar preşedintele Austriei a scris tot pe Twitter că regretă decizia guvernului său, care nu rezolvă problema migraţiei.
 (5).webp)
