Crescătorii de păsări vin cu precizări despre culorile puilor și controalele efectuate de autorități
Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, din care fac parte aproximativ 150 de crescători, asigură consumatorii că puii din magazine sunt siguri pentru consum.
Fermele sunt controlate de Autoritatea Sanitar- Veterinară. După declarațiile controversate făcute de fostul șef ANPC, care între timp a dat înapoi și a renunțat la funcție, crescătorii de păsări au venit cu precizări despre culorile puilor și controalele efectuate de autorități.
Crescătorii de păsări spun că declaraţiile şefului Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, despre puii vopsiţi intenţionat pentru a părea mai buni, pun în pericol vânzările mai ales acum când consumul de carne de pui și ouă crește.
În România 80% din consum este acoperit de producția proprie și doar 20% vine din import.
Crescătorii au explicat că există doi factori care influenţează calitatea și culoarea cărnii: rasă și hrană.
De asemenea, sunt două categorii de pui: cei cu creștere lentă, care ajung la maturitate în 56 sau 82 de zile, şi au penele galbene și cei cu creştere rapidă, care sunt buni de tăiat în 42 de zile şi au penele albe. Fiecara are o culoare specifică.
Constantin Stafie, Asociaţia crescătorilor de păsări din România: „Creşterea lentă înseamnă un alt hibrid de carne care a fost selecţionat în timp să aibă textura cărnii mai ațoasă, mai tare, cum era puiul bunicii de la ţară, să aibă culoarea pielii şi culoarea grăsimii mai spre bunica de la ţară. Trecem la partea de nutriţie sunt furaje cu acei aşa numiţi carotinoizi pe care îi găsim în morcov furajer, în lucernă, în anumite tipuri de șrot, în cătină, în gălbenele, în boia dulce, în ardei.”
Iar medicii veterinari precizează că aceste ingrediente cu care sunt hrănite păsările sunt aprobate de legislaţie.
Alexandru Ciric, directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare: „Puii pot fi coloraţi în mod natural prin furajare, caz în care ar trebui să avem colorată atât pielea, cât şi restul ţesuturilor, ţesutul gras, deci grăsimea, musculatura. În cazul în care vedem că avem o culoare doar superficială atunci poate fi o problemă. O alimentaţie bogată în caroten, în alţi coloranţi naturali proveniţi din porumb nu constutuie, sub nicio formă, o problemă de siguranţă alimentară. Din ceea ce avem noi ca probe, nu am identificat această problemă până în momentul de față.”
Crescătorii de pui dau asigurări că fermele sunt controlate de ANSVSA și înainte să pună marfa la raft le prezintă comercianţilor certificate de siguranţă alimentară.
Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta: „Orice comerciant, în momentul în care pune în vânzare o marfă trebuie să ceară şi să aibă tot ce înseamnă certificate din punct de vedere al controlului sanitar veterinar însoţitoare pentru marfa respectivă. Dacă el este controlat trebuie să arate aceste certificate cum că marfa este de calitate.”
Între timp, şeful ANPC care a stârnit scandalul a anunţat că renunţă la funcția de conducere, după ce a fost desemnat candidatul PSD la Primăria Oraşului Constanța. Va rămâne în instituție, în calitate de comisar-șef adjunct al Comisariatului Județean Constanța, funcţie suspendată însă, pentru că trebuie să se ocupe de campanie.
 (5).webp)
