Eliberarea condiționată ar putea fi interzisă pentru criminali și violatori. Cazul brăileanului Augustel
Un pedofil eliberat din închisoare mai devreme decât îi era pedeapsa dată de judecător a încercat să agreseze sexual un băiat de 8 ani.
S-a întâmplat în Brăila. Copilul a avut noroc şi a fost salvat, iar cel care a vrut să îl siluiască s-a întors după gratii. Problema însă rămâne. Sute de agresori sexuali primesc pedepse mici şi se întorc rapid între oameni, condiţionat sau în baza recursului compensatoriu. Tocmai de aceea un deputat a iniţiat un proiect de modificare a Codului Penal astfel încât criminalii, violatorii, pedofilii şi chiar infractorii cu fapte de corupţie să stea în celulă până în ultima zi de pedeapsă.
Augustel Dumitrel Şerban a fost prins în ultimii ani agresând, rând pe rând, cinci copii. A încercat şi miercuri seară, într-o scară de bloc din Brăila. Viza un băiat de opt ani, pe care, din fericire, l-au salvat vecinii. Acelaşi individ a profitat de doi băieţi şi la finalul lui 2017, iar atunci a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare.
Numai că, între timp, judecătorii au decis că acest deţinut merită să iasă mai devreme din închisoare, iar în 2018, în luna noiembrie, a fost eliberat condiţionat. Asta în condiţiile în care infractorul a mai fost condamnat pentru viol asupra unui minor şi act sexual cu un minor.
Pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete, un deputat vine cu o propunere legislativă.
Florin Roman, deputatul PNL: ''Fie că discutăm despre viol, tâlhărie, omor, act sexual cu un minor sau infracţiuni de corupţie, niciuna dintre măsurile care îi ajută pe condamnaţi să îşi reducă pedeapsa nu se aplică în aceste cazuri. Ei îşi vor executa pedeapsa cap coadă.”
Această decizie i-ar îndepărta de societate pentru o perioadă mai lungă de timp. Însă, ieşit din închisoare, un agresor sexual în păstrează instinctele şi poate ataca oricând.
Gabriel Diaconu, psihiatru: "Fenomenul infracţionalităţii nu se tratează doar la nivel punitiv, ci mai de grabă se tratează la capătul preventiv. Asta înseamnă că în actul de justiţie psihologia să capete o pondere mai mare şi prin asta să putem să le oferim judecătorilor o analiză mai amănunţită a profilului infractorului, nu numai a infracţiuni. Dar şi a trăsăturilor lui de personalitate, a parcursului lui în penitenciar, ca să ofere o prognoză autentică a comportamentului lui după închisoare."
Din păcate, în penitenciare se fac puţine teste psihologice, iar întrebările sunt inconsistente.
Sorin Dumitrascu, lider sindicat penitenciare: ”Pe această zonă, personalul e minimal. Există penitenciare cu un singur psiholog sau niciun psiholog.”
Orice deţinut poate cere să fie eliberat înainte de termen
Deocamdată însă, orice deţinut poate cere să fie eliberat înainte de termen. Cazul lui este analizat de o comisie care îşi spune punctul de vedere.
Să nu uităm că liberarea condiţionată nu este un drept, ci o vocaţie pentru deţinuţi, adică ultimul cuvânt îl iau judecătorii. De exemplu, anul trecut, peste 9.600 de deţinuţi au cerut în instanţă să fie liberaţi condiţionaţi. Pentru 750 dintre ei, răspunsul a fost nu, pe motiv că nu sunt încă pregătiţi să îşi ispăşească o parte din pedeapsă în libertate.
Dacă sistemul penitenciar nu va fi reformat, toate aceste cârpeli, bune poate pe termen scurt, se vor dovedi inutile pe termen lung.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
 (5).webp)
