Bataie de joc pe banii asiguratilor. Cine se imbogateste necontrolat de pe urma hibelor din sistem
Cum sa fie totul transparent si oamenii sa fie informati si sa-si cunoasca drepturile, cat timp exista acuzatii grave de risipa chiar si in randul institutiilor statului?
Fonduri de la bugetul asiguratilor ajung in contul Scolii Nationale de Sanatate Publica
Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Sistemul Sanitar este o institutie de stat in subordinea directa a Ministerului Sanatatii.
Scoala are un dublu rol: unul de formare si dezvoltare profesionala a specialistilor din sistemul sanitar romanesc, si la acest capitol ofera cursuri atat pentru medici cat si pentru managerii de spitale despre cum sa conduca eficient sistemul, iar al doilea rol tine de cercetare, adica de gasirea unor metode prin care sa atraga fonduri, ca sa se autosustina financiar. Oficial, aceasta este una din directiile principale de actiune ale Scolii, iar institutia a dezvoltat de-a lungul timpului parteneriate si programe prin care a ajuns sa isi atraga banii din bugetul asiguratilor din sanatate. Sume deloc mici sunt directionate de la Casa Nationala de Asigurari direct catre Scoala pentru un program prin care este verificat tot ceea ce spitalele romanesti solicita lunar spre decontare.
Scoala a fost infiintata in 2006, cand la Ministerul Sanatatii era Eugen Nicolaescu. Acesta a dorit ca in subordinea ministerului sa existe o structura in cadrul careia managerii de spitale, cei mai multi medici de profesie, sa invete sa conduca mai eficient , iar banii din sanatate sa nu mai fie risipiti usor. Doar ca de la visul din 2006 si pana la situatia de astazi, lucrurile s-ar fi schimbat enorm, sustine fostul ministru.
Mai exact, institutia s-ar fi axat in timp mai mult sa faca rost de fonduri si mai putin pe perfectionare. Directorul Scolii sustine ca nu e nimic rau in a obtine fonduri de la bugetul asiguratilor. Scoala e finantata de stat, poate accesa insa si din alte parti resurse financiare. Numai de la CNAS, adica din bugetul asiguratilor, institutia a primit peste 8 milioane de lei, adica aproape 2 milioane de euro, pentru programele informatice cu care se verifica decontarile spitalelor, numit si sistemul DRG. Scoala a devenit un intermediar intre Casele Judetene de Asigurari si spitale, iar suma primita pentru acest rol reprezinta bugetele catorva unitati medicale din Romania pe un an.
Spitalele, la mana Scolii Nationale de Sanatate Publica
Prin programul DRG dezvoltat de Scoala in baza unor ani de cercetare, institutia a devenit un paznic intre spitale si Casa de Asigurari, o sperietoare pentru managerii centrelor medicale din toata tara. Practic, CNAS-ul plateste anual Scoala sa monitorizeze daca documentele trimise de spitale pentru decontare au justificare.
Datele medicale de la fiecare spital sunt codificate si transmise lunar catre Scoala Nationala de Sanatate Publica. Aceasta poate elimina anumite cheltuieli pe care spitalul le vrea decontate, pe motiv ca sunt invalide. In baza datelor validate se face decontarea serviciilor medicale, dar si stabilirea complexitatii cazurilor tratate. Abia dupa ce se pronunta Scoala de Sanatate privind cheltuielile pe anul in curs, Casa vireaza spitalului banii pentru anul urmator. Pe langa validare, Scoala mai face si niste analize privind evolutia serviciilor derulate in spitale.
Surse medicale sustin ca pentru programul DRG, Scoala nu ar face deviz pentru fiecare dintre activitatile prestate, raportari sau analize, ci este platita pentru intreg setul de activitati. Plata facuta de Casa de Asigurari a ajuns in medie la 500.000 de euro pe an.
Aceleasi surse afirma ca multe dintre activitati sunt realizate de niste softuri care nu pot costa mai mult de cateva mii de dolari. De altfel, din fisele de personal reiese ca pentru servicii de o jumatate de milion de euro anual, lucreaza 9 persoane - un programator si alti cativa angajati care fac interpretarea datelor, si informarea Caselor de Asigurari.
Nicio autoritate de control nu i-a intrebat insa si pe managerii de spitale, daca sunt sau nu multumiti de activitatea principala a Scolii, aceea de formare. In viziunea unor directori din sistem, Scoala nu e deloc utila asa cum functioneaza acum, iar banii asiguratilor sunt cheltuiti pe cursuri ineficiente.
Spitalele, obligate sa recurga la firme de consultanta pentru a obtine bani mai multi
Si imediat ce Scoala a atras fondurile asiguratilor, pe langa ea au inceput sa functioneze si capusele, firme private de consultanta, care intervin la randul lor intre spital si Scoala. Cu cat casele de consultanta ajuta spitalele sa obtina mai multe cazuri valide de la Scoala, invatandu-i pe cei din conducerea unitatilor medicale ce si cum sa treaca in acte, cu atat vor fi mai mari sumele acordate de la Casa de Asigurari.
Totul e legal, consultanta privata este permisa, iar activitatea Scolii nu poate fi contestata pentru ca este greu de demonstrat favorizarea unui spital la verificari.
Ce poate fi dovedit, insa, este ca una dintre cele mai mari firme de consultanta din Romania, cu sediu la Tg Mures, ar avea o legatura cu Vass Levente, fost membru in Consiliul de Administratie al Scolii de Sanatate. Vass Levente a fost si consilierul ministrului Attila Cseke, in mandatul acestuia fiind un om cu multa influenta si relatii la Ministerul Sanatatii. Levente a ramas in sistem si pe vremea ministrului Ladislau Ritli, iar in prezent apare ca membru in CONAS, institutia de stat care se ocupa de acreditarea spitalelor.
Un loc strategic, cat timp se stie ca orice manager de spital are interesul sa intre in gratiile CONAS-ului pentru a avea o unitate medicala acreditata, cu un punctaj cat mai mare si deranj cat mai mic pe parte de control.
Ca sa nu fie in conflict de interese, Vass Levente a cedat firma de consultanta unui medic din Targu Mures. In aparenta nu a mai avut nicio legatura in ultimii ani cu societatea de consultanta, iesind de tot din actionariat.
Lantul slabiciunilor in sistemul sanitar
Din cea mai recenta declaratie de avere a lui Vass Levente, postata pe site-ul Scolii Nationale de Sanatate, reiese ca acelasi medic, care acum este patron la firma de consultanta, detine impreuna cu Vass Levente si alte 3 persoane, un teren de 3800 de mp in Targu Mures. Adica nu mai sunt parteneri in firma, dar ii leaga alte interese.
Aflam ca firma in cauza are experienta de peste 6 ani pe piata romaneasca si o activitate de consultanta in cel putin 85 de institutii medicale de la noi. Nu am aflat insa de cate ori spitalele cu care societatea are sau a avut colaborare au fost deranjate cu invalidari de la Scoala de Sanatate. Iar in aceasta ecuatie ar interveni Scoala: nu ar face o verificare la fel de minutioasa si la spitalele cu un contract de consultanta privata, la fel cum se intampla la cele care nu au aceste colaborari. Umflarea deconturilor e trecuta usor cu vederea, sustine Eugen Nicolaescu.
Fostul ministru vorbeste despre o situatie care persista in sistem de ani, spitalele care au parte de consultanta ar fi favorizate la decontari. In mod normal, cand Scoala are suspiciuni, cere Casei de Asigurari sa controleze spitalul unde exista dubii si sa anuleze unele pretentii financiare. La spitalul din Suceava, care a avut contract de consultanta cu o firma aflata in gratiile Scolii, managerii sunt multumiti de protectia conferita de consultanta care aduce bani institutiei si rareste controalele Casei de Asigurari.
La Targu Jiu, insa, unde nu exista contract de consultanta, spitalul intra periodic la controlul Casei si i se imputa sume derizorii, de cateva mii de lei. Din acelasi fond, ce se ia de la un spital pe cazuri invalide, se duce la altul, care are cazuri valide, doar pentru ca au trecut prin consultanta salvatoare.
Cristian Vladescu, directorul Scolii, recunoaste ca cei care controleaza sistemul decontarilor, adica membrii ai Scolii, sunt cei care fac profituri uriase tocmai pentru ca detin informatia, ei stiu si decid ce si cum se invalideaza. Orice spital ar fi tentat sa colaboreze cu o firma care are in spate un membru al Scolii.
Inainte sa trimita datele codificate la Scoala, spitalul trimite informatiile la firma de consultanta. Aceasta firma se ocupa de imbunatatirea fiselor de observatii, adica practic poate umfla decontul. Orice manager intelege ca firma privata stie foarte bine cum sa il ajute in documente, cunoaste hibele softului si care sunt situatiile mai greu de dovedit, plus multe alte parghii pentru ca decontul sa iasa bine. Iar Scoala in acest caz nu l-ar deranja cu prea multe verificari. In baza completarilor facute de firma de conultanta, spitalul va primi anul viitor fonduri mai mari de la Casele de Asigurari. Iar din aceste fonduri, un procent negociat, de cel putin 10%, merge catre societatile de consultanta. Bani de la bugetul asiguratilor, care ies astfel din sistem, directionati in conturi private.
Cum poate fi pacalit programul care valideaza decontarile
Sistemul permite diverse artificii. De exemplu, daca un pacient are afectiuni hepatice, medicii spitalului trec in acte doar medicamentatia data. Firma de consultanta poate recomanda spitalului mentiuni ulterioare pentru consiliere in probleme de nutritie, slujbe religioase la capataiul bolnavului, proceduri care se deconteaza.
In acest cerc vicios ne intoarcem la aceasta institutie, unde angajatii sunt suparati foc si para cand vad echipa de filmare. Am aflat si de ce sunt atat de surescitati angajatii Scolii. De doi ani stau ca pe ace, au aflat, neoficial, ca Scoala ar trebui desfiintata. Aceasta este concluzia unui control facut in 2010, cerut de la cel mai inalt nivel.
Corpul de control al Guvernului: Scoala Nationala de Sanatate Publica ar trebui desfiintata
Controlul ridica serioase semne de intrebare, este enuntat ca auditul in unitate este nefunctional pentru ca postul auditor este vacant si practic nimeni nu face control intern la Scoala. Sau ca Institutia, desi are rol de formare profesionala, nu are dascali. In loc de cadre didactice angajate, Scoala a incheiat conform Corpului de Control al Guvernului, sute de conventii civile, in care diferite persoane, de la profesori, lectori din domeniu, si chiar unii angajati ai Scolii, ar fi primit sume umflate din bugetul institutiei. Sume din care reiese ca ar fi lucrat si cate 18 ore pe zi, predand formare profesionala directorilor de spitale.
Si astfel banii din fondurile asiguratilor ar fi directionati catre plati generoase pe conventii civile cu tarife "umflate" artificial.
Concluzia principala a raportului este desfiintarea Scolii, si astfel reducerea cheltuielilor din bugetul national al asigurarilor de sanatate. Raportul precizeaza negru pe alb ca "in prezent exista o dubla validare a cazurilor externate, atat de catre Casa de Asigurari, pentru calitatea de asigurat si serviciile medicale contractate, cat si de catre Scoala, pentru gruparea pacientilor in functie de diagnostic si costurile spitalizarii."
