Curtea de Conturi: Procent mare de manageri de spital numiţi sau interimari, risc pentru actul medical

”Curtea de Conturi a României a efectuat o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public naţional, având ca obiectiv general urmărirea modului în care, în perioada 2014-2021, în unităţile sanitare cu paturi au fost asigurate resursele umane (personalul sanitar) precum şi infrastructura specifică, din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. În acest sens, au fost efectuate acţiuni de documentare la 310 unităţi sanitare spitaliceşti, (31 unităţi din reţeaua proprie a altor ministere, 279 unităţi aflate în coordonarea autorităţilor publice locale) şi o acţiune de audit al performanţei la Ministerul Sănătăţii. Pe lângă aceste acţiuni, spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii (58 unităţi sanitare spitaliceşti) au făcut obiectul unei misiuni de audit al performanţei ale cărei rezultate au fost prezentate în luna februarie 2023. Analiza spitalelor din reţeaua proprie a altor ministere şi a celor aflate în coordonarea autorităţilor locale relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă”, transmite instituţia.

La nivelul Ministerului Sănătăţii (MS) nu se cunosc date cu privire la reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competenţe limitate; datele şi informaţiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată şi nu sunt utilizate pentru a face corelaţii şi analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar, remarcă Curtea de Conturi.

Clădirile spitalelor - Majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1900–1970; 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1900. Mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor.

”Majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1900–1970; 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii şi structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcţionează spitalele nu mai corespund cerinţelor impuse de normativele actuale. O mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, subliniază Curtea de Conturi.

Citește și

Secții moderne de ATI pentru copiii cu afecțiuni cardiace. La Târgu Mureș se construiește o clădire nouă

Finanţarea - Cheltuielile de personal au avut un trend crescător, reprezentând în medie 62% din total.

Conform auditului, spitalele sunt finanţate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinaţii, ceea ce conduce la o lipsă de claritate în privinţa alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc;

”Cheltuielile de capital au avut o evoluţie oscilatorie şi o pondere redusă în ansamblul cheltuielilor perioadei, reprezentând, în medie, numai 5% din total; Ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiţii a fost alocată pentru achiziţia de aparatură medicală, respectiv 75%, iar diferenţa de 25% din totalul fondurilor alocate a fost destinată pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor. Tarifele decontate prin CNAS nu sunt actualizate cu majorarea cheltuielilor de personal şi a preţurilor la bunuri şi servicii, astfel că resursele financiare nu au permis în toate cazurile dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare, nefiind asigurate resurse suficiente pentru reparaţii capitale şi modernizări ale clădirilor”, se arată în documentele Curţii de Conturi.

Conform sursei citate, cheltuielile de personal au avut un trend crescător, reprezentând în medie 62% din totalul cheltuielilor unităţilor sanitare. Începând cu anul 2017 s-au încasat sume semnificative din veniturile provenite din bugetul FNUAS pentru acoperirea creşterilor salariale (influenţe salariale) ale personalului medical, al căror cuantum a crescut anual atât în valoare absolută, dar şi ca procent raportat la nivelul veniturilor încasate.

”Calitatea serviciilor medicale acordate cetăţenilor a fost influenţată atât de faptul că serviciile medicale acordate au fost decontate cu întârziere, cât mai ales de faptul că sistemul utilizat pentru decontarea serviciilor medicale de tip spitalicesc în regim de spitalizare continuă nu este în concordanţă cu nivelul real al costurilor pentru serviciile medicale spitaliceşti, acest aspect conducând la subfinanţarea sistemului spitalicesc”, afirmă Curtea.

Resursele umane - Procentul posturilor de manager ocupate prin numire/interimat a fost unul ridicat, această practică reprezentând o zonă de risc asupra calităţii actului medical. La nivel naţional, gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 70%. Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate. MS nu cunoaşte tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate şi nici numărul acestora.

”Procentul posturilor de manager ocupate prin numire/interimat a fost unul ridicat, această practică reprezentând o zonă de risc asupra calităţii actului medical. La entităţile unde au existat schimbări frecvente ale conducerii, actul decizional a fost influenţat în mod negativ, prin lipsa unei strategii financiare şi de management privind dezvoltarea şi modernizarea unităţii sanitare; La nivel naţional, gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 70%, al asistenţilor medicali a fost de 84%, al personalului sanitar auxiliar – de 76%, în timp ce gradul mediu de ocupare pe total personal sanitar în perioada analizată a fost de 79%. Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor, organizarea concursurilor presupune o perioadă mare de timp, iar lipsa candidaţilor pentru anumite specializări/zone geografice constituie o provocare pentru spitale”, subliniază Curtea de Conturi.

Problematica personalului medical necesar din unităţile sanitare spitaliceşti situate în zonele defavorizate nu este reglementată îndeajuns.

”MS nu cunoaşte tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate şi nici numărul acestora. Inexistenţa unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariţia redundanţei datelor obţinute pe diferite canale, la probleme privind acurateţea informaţiilor furnizate, precum şi a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer şi procesare a datelor”, se mai arată în documentele Curţii.

Dezvoltarea infrastructurii - Aproximativ 46% din totalul spitalelor publice deţin echipamente de imagistică medicală. Cu excepţia refuncţionalizării imobilului Spital Clinic de Urgenţă Iaşi, nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021. Au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii, dar care nu au fost puse în operă

Aproximativ 46% din totalul spitalelor publice deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN); Faţă de anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări: numărul de CT-uri a crescut de aproximativ 2,2 ori, iar numărul de RMN-uri a crescut de aproximativ 3,3 ori; Din numărul total de aparate CT şi RMN deţinute de spitalele din reţeaua MS la finalul anului 2021, 26% dintre aparatele CT şi 17% dintre aparatele RMN au depăşit durata normală de funcţionare.

Cu excepţia refuncţionalizării imobilului Spital Clinic de Urgenţă Iaşi pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi a obiectivul de investiţii "Construire Spital Orăşenesc Mioveni (S+P+6)", în reţeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021, se arată în document.

Deşi managementul unităţilor sanitare, împreună cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, au manifestat în general un real interes pentru asigurarea spaţiilor şi dotărilor adecvate, Curtea de Conturi remarcă faptul că elementele fundamentale pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor medicale la majoritatea unităţilor sanitare nu sunt incluse într-un program naţional şi/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitaliceşti;

”În perioada 2014-2021, la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti publice au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiţii corelată cu studiile/proiectele de realizat”, menîionează documentul Curţii de Conturi.

Recomandările Curţii de Conturi

Pe baza datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul misiunii de audit al performanţei la Ministerul Sănătăţii şi a documentărilor la celelalte unităţi sanitare cu paturi din reţeaua proprie a altor ministere, precum şi a celor aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, au fost formulate o serie de recomandări.

În domeniul politicilor de sănătate:

- Dezvoltarea unui plan anual de recrutare a personalului, elaborarea de politici de personal eficiente şi durabile inclusiv de atragere şi retenţie a personalului medical în domeniile deficitare, definirea unui plan de formare şi dezvoltare profesională, pe baza necesităţilor identificate (recrutarea personalului, creşterea nivelului de instruire, asigurarea necesarului minim de personal care asigură şi garantează siguranţa continuităţii asistenţei medicale);

În domeniul resurselor umane:

- Crearea unei baze de date integrate în ceea ce priveşte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi la nivel naţional;

- Reducerea discrepanţelor între numărul de medici raportat la populaţie între regiunile de dezvoltare;

· Realizarea de politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, care au la bază indicatorii de performanţă privind activitatea personalului medical;

- Actualizarea Sistemului de decontare a serviciilor medicale la un nivel care să fie în concordanţă cu nivelul real al costurilor de spitalizare;

- Maximizarea veniturilor, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, creşterea eficientei utilizării resurselor financiare, în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate şi implicit al creşterii satisfacţiei pacienţilor;

În domeniul managementului infrastructurii:

· Efectuarea unei analize pentru identificarea unor soluţii aplicabile clădirilor cu vechime mare pentru reabilitări/modernizări/consolidări

- Definirea unor standarde comune pe care trebuie să le îndeplinească clădirile spitalelor şi instituirea de măsuri de control şi prevenţie împotriva producerii unor situaţii excepţionale;

· Analizarea aplicaţiilor informatice utilizate de unităţile spitaliceşti şi trecerea la un sistem integrat de raportare care să faciliteze scăderea duratei de prelucrare a datelor;

- Realizarea unei distribuţii echilibrate/a unei monitorizări a cheltuielilor prin intermediul centrelor de cost ale unităţilor sanitare;

- Sistemul de finanţare să se bazeze pe un plan de dezvoltare multianual agreat de toate autorităţile finanţatoare.

Articol recomandat de sport.ro

Detaliul care îi aduce un milion de dolari Juttei Leerdam după aurul olimpic. De ce și-a desfăcut costumul