Țara care-și transformă bisericile în cluburi. Sunt tot mai puțini creștini
Olanda, o ţară unde parohiile sunt folosite atât pentru activităţi religioase cât şi pentru găzduirea de concerte, festivităţi şi expoziţii culturale, are tot mai puţini creştini şi bisericile îşi pierd influenţa şi popularitatea.
''Tineretul, în ansamblul său, merge mai puţin la biserică, dar cei cu adevărat credincioşi sunt mai motivaţi şi mai fideli. Educaţia religioasă a devenit mai deschisă, alegerea este lăsată chiar în mâinile copiilor'', explică sociologul olandez Joep de Hart, autor al unui raport intitulat ''Creştinii în Olanda'', scrie Agerpres.
Potrivit acestui raport, în fiecare an circa 100.000 de olandezi abandonează religia creştină. Mai mult, populaţia olandeză îşi pierde într-un ritm accelerat interesul pentru biserică. Dacă în anul 2002 circa 43% dintre olandezi se declarau membri ai unei comunităţi religioase - catolică, ortodoxă sau protestantă -, în anul 2016 acest procent a scăzut la aproximativ 31%.
Trei pătrimi dintre olandezi afirmă că sensul vieţii lor nu are nicio legătură sau are una foarte redusă cu perspectiva religioasă, în timp ce două treimi dintre ei asigură că nu au deloc sau foarte puţină încredere în instituţiile religioase.
În Olanda trăiesc şi circa un milion de imigranţi creştini, unii dintre ei primind sprijin din partea bisericilor pentru a se integra în societatea olandeză, prin cursuri de limbă olandeză sau asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă.
Secularizarea este un fenomen observat de decenii în Olanda. Administraţiile locale şi bisericile au declarat 2008 drept ''Anul Patrimoniului Religios'', pentru a găsi cu ajutorul unui plan denumit ''Credinţă în viitor'' o soluţie pentru lăcaşurile de cult închise şi părăsite în fiecare an şi a evita demolarea lor.
O medie a ultimilor zece ani arată că în fiecare săptămână o biserică şi-a închis porţile în Olanda, iar în 2018 circa 80 de parohii au fost nevoite să-şi părăsească edificiile din lipsă de enoriaşi.
Guvernul olandez a acceptat să dea cultelor religioase un ajutor de 30 de milioane de euro pentru patrimoniul lăcaşurilor de cult, dar bisericile s-au orientat şi către alte activităţi sociale, găzduind cabinete medicale, cluburi, săli de expoziţii şi chiar săli de concerte, activităţi care nu împiedică desfăşurarea slujbelor de duminică, ele desfăşurându-se în celelalte zile ale săptămânii.
