Summitul pentru Acţiune privind AI de la Paris: Două viziuni asupra lumii între Europa și SUA
Summitul pentru Acţiune privind AI de la Paris, organizat pentru a identifica o poziţie comună faţă de o inteligenţă artificială mai etică şi controlată, a evidenţiat confruntarea a două viziuni asupra lumii.
SUA a cerut o limitare a reglementărilor pentru a "nu ucide o industrie în plină expansiune" pe care o domină, relatează marţi AFP.
Summitul a fost marcat de discursul foarte ofensiv al vicepreşedintelui american J.D. Vance, aflat la Paris în prima sa călătorie internaţională după preluarea mandatului de preşedinte de către Donald Trump şi anunţul planului de investiţii în AI în valoare de 500 de miliarde de dolari "Stargate".
Spre deosebire de o Europă care doreşte să se mişte mai rapid definind în acelaşi timp un cadru pentru dezvoltarea AI, J.D. Vance a dorit să se depună "toate eforturile posibile pentru a încuraja politicile pro-creştere" în acest domeniu.
"Statele Unite sunt lider în AI, iar administraţia noastră intenţionează ca ele să rămână aşa", a subliniat vicepreşedintele american la câteva ore după ce a devenit publică informaţia despre o ofertă nesolicitată a lui Elon Musk pentru start-up-ul OpenAI care a creat ChatGPT.
Conform Wall Street Journal, Elon Musk (care are deja propriul start-up AI generativ, xAI, lansat în 2023) doreşte, împreună cu un grup de investitori, să cumpere organizaţia non-profit care controlează OpenAI, pentru 97,4 miliarde de dolari. "Nu, mulţumesc", a răspuns luni pe X şeful OpenAI, Sam Altman, prezent la Paris.
Înainte de a pleca la Palatul Elysée pentru a lua prânzul cu preşedintele Emmanuel Macron, J.D. Vance a avertizat împotriva parteneriatelor cu "regimuri autoritare", într-o referire transparentă la China. "Asocierea cu ele echivalează cu a-ţi lega naţiunea de un stăpân autoritar care încearcă să se infiltreze, să se stabilească şi să preia infrastructura ta informaţională", a afirmat vicepreşedintele SUA.
Ca răspuns la ambiţiile americane, Uniunea Europeană şi-a anunţat dorinţa de a mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiţii în AI în Europa, dintre care 150 de miliarde de euro provenind de la grupuri mari.
"Leadershipul global este încă în joc", a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, menţionând "cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei AI de încredere" în cadrul alianţei "Iniţiativa Campionilor din UE privind AI", care reuneşte peste 60 de companii.
Dacă reglementarea AI, importanţa modelelor open source (ce oferă acces la codul computerului lor şi permit altora să le folosească) şi respectarea vieţii private au fost discutate pe larg luni, aşteptările s-au concentrat marţi pe declaraţia comună de la încheierea summit-ului, semnată de 61 de state, însă nu şi de SUA şi Marea Britanie.
Luni, Max Tegmark, preşedintele Future of Life Institute, o organizaţie non-profit cu sediul în SUA care avertizează în mod regulat cu privire la pericolele acestei tehnologii, le-a cerut participanţilor să "nu semneze" această declaraţie, în special din cauza presupusei nemenţionări a "riscurilor" asociate cu AI.
Ultima zi a summitului a reprezentat şi oportunitatea unei întâlniri de afaceri pentru companiile europene şi internaţionale de tehnologie la Station F, incubatorul de start-up fondat de miliardarul francez Xavier Niel, la care au fost invitaţi să participe 3.000 până la 4.000 de companii, inclusiv OpenAI.
În deschiderea evenimentului luni, preşedintele francez Emmanuel Macron a promis o "strategie" comparabilă cu cea implementată pentru reconstruirea Catedralei Notre-Dame din Paris după incendiul din 2019. Obiectivul vizează accelerarea construirii de infrastructuri în Franţa dedicate acestei tehnologii şi un plan de investiţii private în valoare de 109 miliarde de euro. Trebuie să "alegem Europa şi să alegem" Franţa, a insistat preşedintele Macron, prezentând ca argumente energia electrică cu emisii reduse de carbon, talentele şi promisiunea unei accelerări a procedurilor.
Etichete: inteligenta artificiala, SUA, summit,
