Serviciile turceşti au răpit 80 de "gulenişti" din 18 ţări, unele din Europa
Serviciile secrete turce au "repatriat" din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, a anunţat joi guvernul turc.
După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) "au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.
Aceste declaraţii intervin la o săptămână după ce MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, în urma unei operaţiuni secrete ce a provocat o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o "răpire". Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune "inacceptabilă".
Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.
După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.
Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu.
De altfel, Bozdag a dat joi semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta "ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta"
