Sarkozy, facut praf de presa, dupa cearta cu Basescu pe tema Libiei

Valul de critici a pornit exact inaintea summitului UE de saptamana trecuta, organizat special pentru a rezolva situatia din Libia. Seful statului francez a anuntat atunci ca recunoaste oficial Consiliul National Libian, adica grupul format din fortele rebele libiene, care isi are sediul in orasul Benghazi.

Sarkozy i-a sfatuit pe ceilalti presedinti europeni sa-i urmeze exemplul si a declarat ca, in opinia sa, ar fi necesara o interventie militara, prin atacuri aeriene, impotriva fortelor pro-Ghaddafi. Mai mult decat atat, impreuna cu premierul britanic David Cameron, el a prezentat o declaratie comuna care cerea Consiliului Europei sa ia masuri pentru ajutorarea rebelilor libieni. De asemenea, Sarkozy nu a exclus declansarea unei actiuni militare in Libia chiar si fara mandat din partea ONU.

Propunerea presedintelui Frantei de declansare a unei interventii militare in Libia, pentru eliminarea regimului Ghaddafi, a generat si o controversa cu presedintele Romaniei. Traian Basescu s-a opus categoric acestui plan, fapt care a dus la inca o cearta cu Sarkozy, dupa cum a notat EUobserver.

Inca o cearta Basescu-Sarkozy, din cauza Libiei. Cancelarul Merkel a aplanat scandalul!

Ce au scris publicatiile internationale

 "Se pare ca Sarkozy vrea sa-l omoare singur pe Ghaddafi", a scris cotidianul Le Monde. Jurnalistii francezi remarca valul de critici la adresa presedintelui francez, dupa ce mai multe state puternice, precum Germania, Italia sau Grecia s-au pronuntat impotriva declansarii unui razboi in Africa de Nord. Concluzia celor de la Le Monde este simpla: "Domnule Sarkozy, va jucati cu focul"

"Sarkozy i-a intors fundul lui Ghaddafi" , a scris si tabloidul  Charente Libre, care noteaza faptul ca Franta a fost primul stat care a recunoscut Consiliul National Libian al rebelilor, fapt care i-a suprins si pe oficialii Uniunii Europene. Acelasi tabloid a mai scris, ironic, ca presedintele Frantei a imbracat, cu aceasta ocazie, costumul lui "Super Rambo".

"Pozitia lui Sarkozy fata de Libia ii arata nivelul de testosteron, si nu de logica", au scris si jurnalistii de la Spiegel. Germanii au aratat ca cererea presedintelui francez de lansare a unor atacuri militare aeriene asupra Libiei a surprins pe toata lumea.

In Franta, Le Figaro a notat faptul ca proaspatul ministru de externe, Alain Juppe, a aflat de intentia presedintelui Sarkozy abia cu o zi inainte de inceperea summitului UE referitor la Libia. De asemenea, potrivit cotidianului german Spiegel, publicatia de centru-stanga Süddeutsche Zeitung a scris urmatoarele: "Incercand sa-si spele pacatele pentru decizia cu care a retras sprijinul oferit vechiului regim tunisian, (Sarkozy) l-a abandonat decisiv pe dictatorul de la Tripoli. Astfel, Franta a devenit prima tara din UE care recunoaste guvernul rebel din Benghazi, in calitate de reprezentant legitim al Libiei. Se pare ca Sarkozy s-a saturat sa mai fie ultimul din rand cand vine vorba de politica externa."

 De asemenea, publicatia Financial Times Deutschland a scris ca decizia lui Sarkozy nu ajuta pe absolut nimeni: "Nu exista nicio alta cale de a explica declaratiile recente ale lui Sarkozy: cerand atacuri aeriene impotriva fortelor pro-Gaddafi si recunoscand oficial guvernul rebel, Sarkozy demonstreaza ca deciziile sale au mai mult de-a face cu nivelul sau de testosteron decat cu gandirea logica. Aceste tipuri de sugestii nu ajuta pe nimeni la nimic: nici pe UE, nici pe libieni si, mai ales, nici pe el insusi."

Mai rai in exprimare, cei de la ziarul de centru-stanga Berlin Der Tagesspiegel spun ca presedintele Frantei a demonstrat cu aceasta ocazie ca, pe plan politic, Uniunea Europeana este doar un .. pitic: "Dupa dezastrul intrigilor tunisiene si demiterea Ministrului de Externe Michele Alliot-Marie, Sarkozy vrea sa repare problema africana prin recunoasterea rebelilor libieni ca reprezentanti legitimi ai poporului. De asemenea, vrea sa-l dea afara pe Ghaddafi prin atacuri militare aeriene. Dar Berlinul ezita sa faca acest lucru. Astfel, UE arata la fel ca intotdeauna: un gigant economic, dar un pitic politic."