Merkel aplică o lovitură neașteptată Rusiei. Decizia luată în cazul proiectului Nord Stream 2

Acest anunţ are loc într-un context tot mai tensionat între Rusia şi Occident, din cauza conflictului în estul Ucrainei între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale prooccidentale de la Kiev, relatează news.ro, citând AFP.

În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Conducta ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.

Berlinul a dat asigurări până acum că era vorba despre o infrastructură pur ”comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui mkartie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin marea baltică, un complemt al Nord Stream 1.

”Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a recunoscut până la urmă cancelarul, într-o conferinţă de presă cimună, la Berlin, cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

”un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”, a adăugat ea.

Anunţul neaşteptat al lui Merkel prevesteşte un nou contencios cu Moscova, în contextul în care tensiunile ruso-occidentale au continuat să crească. În afară de Ucraina, cele două tabere se opun în privinţa războiului din Siria şi a otrăvirii, la Londra, a unui fost agent dublu rus.

Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.

Este aşadar vorba despre garantarea Kievului a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova, în contextul în care Rusia încearcă să scape de acest lucru.

BLOCADĂ RUSĂ A UCRAINEI

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat luni Rusia că vrea să impună o ”blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

”Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

Lansat în 2005, pe timpul unor relaţii călduroase între Berlin şi Moscova, proiectul Nord Stream avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct cristalizează tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea sa de piaţă reprezentând în 2017 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, ea reprezintă 60%.

Iar Rusia caută să consolideze această dependenţă.

Gazoductul TurkStream vizează, astfel, să crească livrările către Turcia şi să o transforme într-o ţară de tranzit către sudul UE, tot pentru a ocoli Ucraina. Punerea lui în serviciu este prevăzută la sfârşitul lui 2019 de către Gazprom.

Ucraina şi Rusia s-au înfruntat deja în mai multe ”războaie ale gazelor naturale”, dintre care unele au perturbat puternic furnizarea rusă către mai multe ţări europene.

Tensiunile dintre cele două ţări s-au exacerbat la începutul lui 2014, odată cu răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de către ucraineni, antrenând anexarea rusă a crimeei şi războiul în estul ţării.

În conferinţa lor de presă cimună, Merkel şi Poroşenko au denunţat, de altfel, încă o dată, încălcări repetate ale armistiţiului în estul Ucrainei.

Berlinul şi Parisul sunt mediatori, însă acordurile de pace de la Minsk nu au condus niciodată la încetare durabilă a ostilităţilor.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO ȘI VIDEO Scandal de proporții: permisul starului din fotbal, suspendat până în 2099! De ce e acuzat în Argentina