Merkel aplică o lovitură neașteptată Rusiei. Decizia luată în cazul proiectului Nord Stream 2

Vladimir Putin primit de Angela Merkel la summit-ul G20
AFP

Cancelarul german Angela Merkel a aplicat o lovitură dură şi neaşteptată, marţi, unui proiect al unui gazoduct submarin strategic pentru Moscova, cerând să se recunoscă rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa.

Acest anunţ are loc într-un context tot mai tensionat între Rusia şi Occident, din cauza conflictului în estul Ucrainei între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale prooccidentale de la Kiev, relatează news.ro, citând AFP.

În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Conducta ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.

Berlinul a dat asigurări până acum că era vorba despre o infrastructură pur ”comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui mkartie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin marea baltică, un complemt al Nord Stream 1.

”Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a recunoscut până la urmă cancelarul, într-o conferinţă de presă cimună, la Berlin, cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Citește și
Donald Trump
Povestea nespusă a modului în care Trump a șocat Europa în doar câteva zile. Umbrela militară a SUA nu mai este garantată

”un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”, a adăugat ea.

Anunţul neaşteptat al lui Merkel prevesteşte un nou contencios cu Moscova, în contextul în care tensiunile ruso-occidentale au continuat să crească. În afară de Ucraina, cele două tabere se opun în privinţa războiului din Siria şi a otrăvirii, la Londra, a unui fost agent dublu rus.

Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.

Este aşadar vorba despre garantarea Kievului a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova, în contextul în care Rusia încearcă să scape de acest lucru.

BLOCADĂ RUSĂ A UCRAINEI

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat luni Rusia că vrea să impună o ”blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

”Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

Lansat în 2005, pe timpul unor relaţii călduroase între Berlin şi Moscova, proiectul Nord Stream avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct cristalizează tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea sa de piaţă reprezentând în 2017 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, ea reprezintă 60%.

Iar Rusia caută să consolideze această dependenţă.

Gazoductul TurkStream vizează, astfel, să crească livrările către Turcia şi să o transforme într-o ţară de tranzit către sudul UE, tot pentru a ocoli Ucraina. Punerea lui în serviciu este prevăzută la sfârşitul lui 2019 de către Gazprom.

Ucraina şi Rusia s-au înfruntat deja în mai multe ”războaie ale gazelor naturale”, dintre care unele au perturbat puternic furnizarea rusă către mai multe ţări europene.

Tensiunile dintre cele două ţări s-au exacerbat la începutul lui 2014, odată cu răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de către ucraineni, antrenând anexarea rusă a crimeei şi războiul în estul ţării.

În conferinţa lor de presă cimună, Merkel şi Poroşenko au denunţat, de altfel, încă o dată, încălcări repetate ale armistiţiului în estul Ucrainei.

Berlinul şi Parisul sunt mediatori, însă acordurile de pace de la Minsk nu au condus niciodată la încetare durabilă a ostilităţilor.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Blonda care a uimit în finala Champions League din 2019 s-a reprofilat. Cu ce se ocupa acum tânăra cu fizic de model
FOTO Blonda care a uimit în finala Champions League din 2019 s-a reprofilat. Cu ce se ocupa acum tânăra cu fizic de model
Citește și...
Angela Merkel
Angela Merkel "a ridiculizat-o" pe Theresa May la negocierile pentru Brexit

Cancelarul german, Angela Merkel, a ridiculizat-o pe Theresa May, premierul britanic în timpul unei întâlniri informale cu jurnaliști la Forumul Economic Mondial de la Davos relatează presa britanică.

Recomandări
”Moment istoric” pentru sănătatea mondială. Statele membre OMS au ajuns la un acord pentru a face faţă viitoarelor pandemii
”Moment istoric” pentru sănătatea mondială. Statele membre OMS au ajuns la un acord pentru a face faţă viitoarelor pandemii

Membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au ajuns la un acord pentru a pregăti lumea pentru viitoarele pandemii, după mai mult de trei ani de negocieri, a anunţat, miercuri dimineaţă, organizaţia, citată de Reuters.

CNSAS: Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un coleg profesor. „L-am acoperit pe prietenul meu”
CNSAS: Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un coleg profesor. „L-am acoperit pe prietenul meu”

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis, marți, că, în 1988, candidatul coaliţiei PSD, PNL și UDMR la alegerile prezidenţiale din 2025, Crin Antonescu, a dat o declaraţie la Securitate despre un coleg profesor.  

Cum a fost găsit șoferul bulgar de către scafandri, în momentul în care au deschis ușa microbuzului scufundat în Dunăre
Cum a fost găsit șoferul bulgar de către scafandri, în momentul în care au deschis ușa microbuzului scufundat în Dunăre

Șoferul microbuzului care a căzut în Dunăre a fost scos mort din apă, după câteva ore. Conducătorul auto, singura persoană aflată în duba de transport marfă, avea dublă cetățenie - bulgară și turcă.