Curtea Supremă a SUA blochează încercarea lui Trump de a opri plățile pentru ajutor umanitar
Curtea Supremă a SUA, deşi dominată de judecători conservatori, a refuzat miercuri să permită administraţiei preşedintelui Donald Trump să oprească plăţi către organizaţii de ajutor străine.
Într-un eşec pentru administraţia Trump, instanţa, printr-o decizie luată la limită cu 5 voturi la 4, a menţinut ordinul judecătorului Amir Ali din Washington, care a solicitat administraţiei să deblocheze prompt finanţarea contractorilor şi a beneficiarilor de subvenţii de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională şi de la Departamentul de Stat pentru activitatea lor anterioară.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie John Roberts şi colega conservatoare Amy Coney Barrett s-au alăturat celor trei membri liberali ai Curţii pentru a forma o majoritate în respingerea cererii administraţiei Trump. Judecătorii conservatori Samuel Alito, Clarence Thomas, Neil Gorsuch şi Brett Kavanaugh şi-au exprimat dezacordul faţă de decizie.
Majoritatea conservatoare de 6-3 a Curţii Supreme include trei judecători numiţi de Trump în timpul primului său mandat prezidenţial.
Ordinul lui Ali, care face parte dintr-o mişcare juridică în curs de desfăşurare de contestare a politicii lui Trump, a dat iniţial termen administraţiei până la 26 februarie pentru a face plăţile, despre care a spus că se ridică la aproape 2 miliarde de dolari şi care ar putea dura săptămâni pentru a fi plătite integral.
Apoi, preşedintele instenţei supreme, John Roberts, a suspendat acest ordin, cu câteva ore înainte de termenul limită, pentru a acorda Curţii Supreme timp suplimentar pentru a analiza cererea formală a administraţiei de a bloca hotărârea lui Ali.
Curtea nu a oferit miercuri o justificare pentru decizia sa. Având în vedere că termenul iniţial a expirat, instanţa l-a însărcinat pe Ali să „clarifice ce obligaţii are guvernul pentru a asigura respectarea ordinului”, ţinând seama în mod corespunzător de fezabilitatea termenelor de respectat.
Preşedintele Trump, care urmăreşte ceea ce el a numit agenda „America pe primul loc”, a ordonat o pauză de 90 de zile pentru toate ajutoarele externe în prima sa zi de revenire în funcţie, la 20 ianuarie. Acest ordin, precum şi ordinele de încetare a activităţii care au urmat şi care au oprit operaţiunile USAID în întreaga lume au pus în pericol livrarea de alimente şi de ajutor medical, aruncând în haos eforturile globale de ajutor umanitar vital.
Organizaţiile umanitare l-au acuzat pe Trump în justiţie că şi-a depăşit autoritatea în temeiul legislaţiei federale şi al Constituţiei SUA prin desfiinţarea efectivă a unei agenţii federale independente şi prin anularea cheltuielilor autorizate de Congres. Printre reclamanţii în litigiu se numără Coaliţia de apărare a vaccinurilor împotriva SIDA, Journalism Development Network, compania de dezvoltare internaţională DAI Global şi organizaţia de asistenţă pentru refugiaţi HIAS.
Trump şi consilierul său Elon Musk, cea mai bogată persoană din lume, au luat măsuri dramatice pentru a remodela şi a reduce guvernul federal. Printre alte acţiuni, au desfiinţat unele agenţii, au concediat mii de lucrători, au concediat sau au redistribuit sute de funcţionari şi au înlăturat şefii unor agenţii independente.
Pe măsură ce încearcă să pună capăt eforturilor umanitare susţinute de americani în numeroase ţări, administraţia Trump a trimis notificări de încetare a finanţării unor organizaţii-cheie din comunitatea mondială a ajutorului. Grupurile de ajutor global au declarat că retragerea SUA pune în pericol vieţile a milioane de persoane dintre cele mai vulnerabile din lume, inclusiv cele care se confruntă cu boli mortale şi cele care trăiesc în zone de conflict.
