Consilierul lui Zelenski, recunoscător României: „A făcut foarte multe pentru Ucraina şi continuă să facă”. Acordul propus

Mihailo Podoliak
Profimedia

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus, joi, că România a devenit unul dintre principalii parteneri ai Ucrainei, iar Kievul îşi doreşte un acord bilateral de colaborare în domeniul securităţii cu Bucureştiul.

România a devenit unul dintre principalii parteneri ai Ucrainei, iar Kievul îşi doreşte şi negociază un acord bilateral de colaborare în domeniul securităţii cu Bucureştiul, după modelul propus de G7 la summitul de la Vilnius, pentru a oferi garanţii de securitate Ucrainei în perspectiva unei aderări la NATO, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru TVR Moldova, potrivit News.ro.

La summitul de la Davos, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE român, au anunţat că Ucraina şi România încep negocieri pentru un acord de colaborare în domeniul securităţii.

Întrebat ce va presupune acest acord şi cum vor acţiona părţile, Mihailo Podoliak a declarat în interviul acordat TVR Moldova că detaliile vor fi comunicate atunci când părţile vor ajunge la textul final. În schimb, consilierul preşedintelui ucrainean a ţinut să sublinieze sprijinul considerabil pe care România l-a acordat Ucrainei de la începutul războiului, inclusiv pe plan militar.

„Putem vorbi despre două substraturi ale acestui acord. Primul, în ceea ce ţine de România, vreau să vă spun că a făcut foarte multe pentru Ucraina şi continuă să facă chiar din prima zi a invaziei totale ruseşti. România este una dintre dintre cele mai active ţări din Europa de Sud-Est şi din punct de vedere logistic, şi de resurse care ajută Ucraina”, a spus Podoliak.

Citește și
donald trump
Bloomberg: Trump se gândeşte să pună presiune pe Zelenski ca să facă pace cu Putin, dacă se va întoarce la Casa Albă
Întrebările lui CTP, după tentativa de asasinare a lui Trump: „Va fi o justificare pentru ce va face cu democrația dacă ajunge președinte?”

„Bucureştiul a subliniat mereu o atitudine caldă, de prietenie, faţă de Ucraina şi din punct de vedere economic, financiar şi umanitar. Astăzi ne dorim ca aceste relaţii de parteneriat strategic şi garanţii de securitate să fie fixate într-un acord şi acest lucru are loc nu doar cu Bucureştiul, dar şi cu alte state”, a menţionat Podoliak făcând referire la acordurile bilaterale pentru oferirea de garanţii de securitate Ucrainei care au fost propuse de G7 la summitul NATO de la Vilnius din vara anului trecut.

„Prin acest gen de acord vrem să fixăm din punct de vedere juridic relaţiile bilaterale, în primul rând în cooperarea în domeniul industriei militare. Vrem să înţelegem cu ce stat putem coopera, unde putem avea investiţii comune, de unde putem primi tehnică militară şi în ce cantităţi sau chiar şi alte resurse care ne pot ajuta în coordonarea şi construcţia sistemului naţional de apărare”, a explicat Podoliak. „Un asemenea proces de negocieri se desfăşoară şi în relaţia cu România, care vreau să menţionez că din prima zi a invaziei ruse a acordat un sprijin incomensurabil Ucrainei. Suport militar, financiar, logistic”, a punctat consilierul preşedintelui Zelenski.

Declaraţiile lui Mihailo Podoliak vin să întărească un mesaj transmis la începutul acestei săptămâni de Centrul pentru Comunicare Strategică, o organizaţie oficială a guvernului ucrainean pentru combaterea dezinformării, care a publicat pe X un videoclip de mulţumire la adresa României.

Aceste mesaje vin în contextul în care România nu a dezvăluit public ce ajutor militar exact a trimis Ucrainei, ceea ce a dat naştere unor dezbateri şi controverse. În plus, un pachet de ajutor militar consistent pentru Ucraina este blocat în prezent în Congresul SUA, ceea ce stârneşte îngrijorări în legătură cu sprijinirea Kievului în eforturile de a opri agresiunea rusă.

Ce sunt acordurile de securitate propuse de Ucraina

G7, grupul celor mai puternice şapte economii democratice ale lumii, a semnat o declaraţie comună la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul trecut, angajându-se să stabilească "angajamente şi acorduri de securitate pe termen lung" cu Ucraina, care vor fi negociate bilateral.

Acordurile ar urma să fie un angajament pentru furnizarea continuă de ajutor militar şi de securitate, sprijin pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a Ucrainei, formarea soldaţilor ucraineni, schimbul de informaţii şi cooperarea în domeniul informaţiilor, precum şi sprijin pentru apărarea cibernetică.

De asemenea, părţile ar urma să organizeze imediat consultări cu Ucraina pentru a determina "paşii următori corespunzători" în cazul unui "viitor atac armat rusesc".

De atunci, peste 30 de ţări au semnat declaraţia.

Un substitut pentru aderarea la NATO?

Kievul spune că aranjamentele ar trebui să conţină angajamente importante şi concrete în materie de securitate, dar că acordurile nu ar înlocui în niciun fel obiectivul său strategic de a adera la NATO, organizaţie care consideră că orice atac lansat asupra unuia dintre cei 31 de membri ai săi este un atac asupra tuturor, în conformitate cu prevederile Articolului 5.

"Au existat speculaţii conform cărora, prin încheierea a suficiente acorduri de acest gen, nu mai avem nevoie de aderare. Fals. Avem nevoie de aderarea la NATO", a declarat Ihor Jovkva, consilierul preşedintelui ucrainean pentru afaceri externe, citat de Reuters.

Cine a semnat acorduri până acum

În ianuarie, Marea Britanie a devenit prima ţară care a semnat unul dintre acordurile de securitate cu Ucraina pentru un termen de 10 ani, timp în care Kievul speră să fie membră NATO. Londra a declarat că acordul a oficializat o serie de tipuri de sprijin pe care Marea Britanie "l-a oferit şi va continua să îl ofere pentru securitatea Ucrainei, inclusiv schimbul de informaţii, securitatea cibernetică, pregătirea medicală şi militară şi cooperarea industrială în domeniul apărării".

Conform acordului, Marea Britanie s-a angajat să organizeze consultări cu Kievul în termen de 24 de ore dacă Ucraina se va confrunta cu un viitor atac armat rusesc şi să ofere asistenţă "rapidă şi susţinută" în domeniul securităţii. Londra va furniza "echipamente militare moderne în toate domeniile, după cum este necesar, şi asistenţă economică; va impune Rusiei sancţiuni economice şi de altă natură", se arată în document.

Jovkva a spus că există şi anexe la acordul britanic care nu au fost făcute publice. "Există, de asemenea, anexe la acord, care sunt strict secrete. În aceste anexe se defineşte domeniul de aplicare concret, lucruri concrete, sfere concrete. Şi acestea, cu părere de rău, nu vor fi cunoscute de public sau de agresor, dar vor avea loc", a punctat consilierul preşedintelui ucrainean.

Ce alte țări urmează să semneze acorduri

Ucraina a avut cel puţin două runde de discuţii privind acordurile cu toate ţările G7, a declarat Jovkva. Mai mult de 10 ţări se află în stadiul activ al discuţiilor sau ar putea începe în curând, a adăugat el. Printre ţările suplimentare se numără Olanda, România, Polonia şi Danemarca, a confirmat consilierul pentru Reuters.

Franţa şi Germania par să fie pe cale să convină în curând asupra unor angajamente de securitate cu Ucraina. Preşedintele Emmanuel Macron era aşteptat să finalizeze un acord bilateral privind angajamentele de securitate în Ucraina în această lună, dar a amânat deplasarea din motive de securitate. Acordul ar urma să contureze cadrul pentru ajutor umanitar şi financiar pe termen lung, sprijin pentru reconstrucţie şi asistenţă militară.Cu toate acestea, nu ar oferi angajamente financiare specifice privind livrările de arme, deoarece Parisul ar trebui să se întoarcă în faţa parlamentului pentru aprobare. În schimb, Macron ar urma să facă anunţuri publice şi a declarat că Franţa va asigura o aprovizionare regulată cu rachete aer-sol şi rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune.

Ce vrea Ucraina de la aceste acorduri

Ucraineanul Ihor Jovkva a evidenţiat ca fiind "foarte importantă" prevederea din acordul cu Londra potrivit căreia ar putea avea loc consultări în termen de 24 de ore pentru a oferi un ajutor rapid şi susţinut. Acesta a comentat că acest lucru depăşeşte "infamul" Memorandum de la Budapesta din 1994, în cadrul căruia Ucraina a primit "asigurări" de securitate din partea Marii Britanii, Rusiei şi Statelor Unite în schimbul renunţării la armele nucleare de pe teritoriul său.

"Nu vrem să repetăm experienţa infamă a Declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declaraţie", a spus el.

Jovkva a declarat că nu este nevoie ca Ucraina să se grăbească să ajungă la acorduri. "Nu am nevoie de 10 sau 15 acorduri încheiate în decurs de o săptămână. Mai degrabă aş dori ca aceste 10 sau 15 acorduri să fie profund gândite, bine negociate şi cu semne concrete de sprijin pe termen lung şi variat pentru Ucraina", a punctat consilierul.

Articol recomandat de sport.ro
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Citește și...
De ce Ucraina a lovit și scufundat nava rusească de desant „Cezar Kunikov” tocmai în ziua de 14 februarie
De ce Ucraina a lovit și scufundat nava rusească de desant „Cezar Kunikov” tocmai în ziua de 14 februarie

Forțele armatei ucrainene au revendicat scufundarea unei importante nave militare a Rusiei, în apropiere de coasta Crimeei, peninsulă ocupată de ruși.

Bloomberg: Trump se gândeşte să pună presiune pe Zelenski ca să facă pace cu Putin, dacă se va întoarce la Casa Albă
Bloomberg: Trump se gândeşte să pună presiune pe Zelenski ca să facă pace cu Putin, dacă se va întoarce la Casa Albă

Donald Trump ia în considerare să facă presiuni pentru ca Ucraina să negocieze încheierea războiului cu Rusia, dacă va reveni la putere anul viitor, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, informează Bloomberg.

Ce înseamnă acordurile de securitate pe care Ucraina le încheie cu aliații săi, inclusiv România. Există și clauze secrete
Ce înseamnă acordurile de securitate pe care Ucraina le încheie cu aliații săi, inclusiv România. Există și clauze secrete

Ucraina a încheiat un acord de securitate cu Marea Britanie și negociază înțelegeri similare cu alți cel puțin zece aliați, printre care și România. Un astfel de acord asigură sprijin concret în cazul unui nou atac din partea Rusiei.

Recomandări
Noi detalii despre Thomas Matthew Crooks, tânărul care a vrut să-l asasineze pe Trump. FBI a primit peste 2.000 de ponturi
Noi detalii despre Thomas Matthew Crooks, tânărul care a vrut să-l asasineze pe Trump. FBI a primit peste 2.000 de ponturi

Presupusul atacator de la mitingul lui Donald Trump de sâmbătă, Thomas Matthew Crooks, a acţionat singur şi a folosit o puşcă de tip AR cumpărată legal pentru a trage în fostul preşedinte al SUA, au declarat, duminică, oficiali ai FBI.

 

Spania este noua campioană a Europei! ”Furia Roja” a câștigat EURO 2024 după ce a învins Anglia cu 2-1 într-o finală nebună
Spania este noua campioană a Europei! ”Furia Roja” a câștigat EURO 2024 după ce a învins Anglia cu 2-1 într-o finală nebună

Spania a câștigat finala Campionatului European de fotbal - EURO 2024, pe Olympiastadion din Berlin, în direct pe PRO TV și VOYO. Ibericii au învins Anglia cu 2-1, după o repriză secundă extrem de spectaculoasă.

Prima apariție publică a lui Donald Trump după tentativa de asasinat. Gestul pe care l-a făcut | VIDEO
Prima apariție publică a lui Donald Trump după tentativa de asasinat. Gestul pe care l-a făcut | VIDEO

Donald Trump, 78 de ani, a avut, duminică, prima apariție publică după ce a supraviețuit unei tentative de asasinat care a avut loc în timpul unui miting electoral desfășurat în Pennsylvania.