Audieri în Congresul SUA. Cum a tratat Donald Trump problema ajutorului pentru Ucraina

Declarațiile ambasadorului american au fost făcute în a patra zi a audierilor din Congresul american în ancheta care ar putea duce la destituirea președintelui Donald Trump.

„Preşedintele Trump nu mi-a spus niciodată în mod direct că ajutorul este condiţionat” de anunţarea deschiderii unei anchete, a declarat diplomatul. Dar „a fost clar pentru toată lumea că exista o legătură”, a adăugat el.

Sondland, care a recunoscut că a împărtăşit acest „avantaj reciproc” ucrainenilor, a explicat că a făcut acest lucru pe baza „propriei sale deducţii” plecând de la principiul că „doi plus doi fac patru”.

Ambasadorul a afirmat că, în opinia sa, se poate vorbi de un „quid pro quo”, Ucrainei oferindu-i-se o întâlnire la Casa Albă în schimbul anunţării unei anchete de corupţie care ar fi urmat să-l vizeze probabil pe Biden.

Citește și

A treia zi de audieri în ancheta privind destituirea lui Trump. Ce spune Zelenski

Opt alţi martori sunt audiaţi în această săptămână, în cadrul procedurii de destituire. Soarta lui Trump va depinde apoi de votul din Senat, unde însă republicanii deţin majoritatea.

Sondland susține că ar fi dat curs „ordinelor” președintelui

Ambasadorul a declarat de asemenea miercuri în Congres că a dat curs „ordinelor” primite de la preşedintele Donald Trump în ce priveşte Ucraina, ceea ce vine în susţinerea acuzaţiilor lansate la adresa liderului de la Casa Albă că a făcut presiuni asupra Kievului să-l ancheteze pe rivalul său politic Joe Biden.

Sondland a menţionat că „ordinele” i-au fost transmise de avocatul lui Trump, fostul primar newyorkez Rudolph Giuliani.

„Am înţeles cu toţii că, dacă refuzăm să colaborăm cu dl Giuliani, pierdem o ocazie importantă de a cimenta relaţiile dintre Statele Unite şi Ucraina. Aşa că am urmat ordinele preşedintelui”, a spus ambasadorul.

„Am considerat atunci, ca şi acum, că angajaţii şi angajatele Departamentului de Stat şi nu avocatul personal al preşedintelui trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru problemele legate de Ucraina”, a adăugat Sondland.

Ambasadorul a recunoscut că a făcut presiuni asupra Ucrainei

În ce priveşte ajutorul militar pentru Ucraina, blocat de preşedinţia SUA la începutul verii, deşi era considerat crucial de toţi diplomaţii în faţa „agresiunii ruse”, Sondland a admis miercuri că le-a spus unor responsabili ucraineni că deblocarea acestui ajutor depinde de lansarea respectivelor anchete.

„În lipsa unei explicaţii credibile pentru suspendarea ajutorului, am ajuns la concluzia că reluarea asistenţei de securitate nu va avea loc cât timp nu va exista o declaraţie publică a Ucrainei în sensul că se angajează să ancheteze”, a explicat ambasadorul, potrivit căruia şi-a făcut cunoscute aceste „preocupări” unui consilier apropiat al lui Zelenski.

Sondland a insistat că cei mai înalţi responsabili din administraţie au fost la curent cu aceste demersuri şi le-au susţinut.

Donald Trump susţine că nu-l cunoaşte bine pe Sondland

Preşedintele american a declarat miercuri că nu-l cunoaşte „prea bine” pe ambasadorul Gordon Sondland, la câteva ore după ce acesta a fost audiat în Congres.

„Nu-l cunosc prea bine. Nu am vorbit prea mult cu el. Nu-i un om pe care să-l cunosc bine”, a declarat Trump în grădina Casei Albe, menționând că Sondland „a susţinut la început alţi candidaţi”.

Totuşi, într-un mesaj pe Twitter din 8 octombrie, Donald Trump părea mai puţin distant faţă de Gordon Sondland, un bogat om de afaceri pe care chiar el l-a numit ambasador şi care a donat un milion de dolari comitetului de nominalizare a actualului preşedinte.

„Mi-ar plăcea foarte mult ca ambasadorul Sondland, care este cu adevărat un om de bine şi un mare american, să depună mărturie”, a transmis atunci Trump.

Miercuri, președintele a citit în faţa reporterilor din nişte note scrise de mână care demonstrează, susține el, că nu i-a cerut niciodată nimic omologului său ucrainean Volodimir Zelenski în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden.

Gordon Sondland „a avut o convorbire foarte scurtă cu mine”. 

"Nu vreau nimic. Nu vreau nimic. Nu vreau favoare contra favoare. Spuneţi-i preşedintelui Zelenski să facă ce este bine. Este ultimul cuvânt din partea preşedintelui Statelor Unite" - se putea citi pe notiţele prezentate de Trump, potrivit AFP.

Cum a fost declanșată ancheta pentru destituirea lui Trump

Procedura de „impeachment” împotriva lui Trump a fost decisă după ce un „avertizor de integritate” a determinat publicarea conţinutului unei discuţii telefonice între preşedintele american şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski din 25 iulie, în cadrul căreia Trump i-a cerut interlocutorului să îl ancheteze pe Joe Biden, democrat bine plasat în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2020, în legătură cu activităţile din Ucraina ale fiului său Hunter Biden, care a fost membru în consiliul de supraveghere al companiei de gaz Burisma.

Democraţii l-au acuzat pe Donald Trump de abuz de putere şi încearcă de asemenea să stabilească dacă acesta a blocat un ajutor militar destinat Ucrainei pentru a face presiuni asupra regimului de la Kiev. Trump s-a declarat victimă a unei vânători de vrăjitoare, susţinând constant că dialogul telefonic a fost „perfect”.

Potrivit versiunii lui Trump, o anchetă desfăşurată anterior în Ucraina împotriva companiei Burisma fusese oprită în urma intervenţiilor lui Joe Biden, care ar fi cerut Kievului demiterea procurorului care conducea ancheta, invocând slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale