Călătoria online și offline prin minunile arhitecturale din București. Ana Rubeli și fenomenul „Aici a stat”
Începem cu o călătorie reală, prin București, alături de Ana Rubeli, fondatoarea comunității „Aici a Stat". A început cu un cont de Instagram, prin care a adus în atenția publicului sute de povești uitate.
Poveştile clădirilor din marile orașe. Aproape 50.000 de oameni o urmăresc acum pe Instagram.
Aici a stat... Așa începe fiecare dintre postările Anei Rubeli pe Instagram. O continuare a plăcuțelor memoriale pe care le găsim pe multe dintre casele vechi din marile orașe. Pe Ana am cunoscut-o în timpul pandemiei, atunci când această poveste abia începea. Acum este urmărită de peste 50.000 de oameni pe Instagram. O comunitate prezentă atât online, cât și offline. Iată de ce spun asta.
-Bună ziua! Bine ați venit!
Așa ne-a întâmpinat doamna Bobi Dinulescu, în vârstă de 86 de ani, în casa sa. Locuiește aici din 1980, de mai bine de 40 de ani. Povestea acestei case a fost spusă și pe Instagram. Ana Rubeli a descoperit-o anul trecut, în una dintre plimbările sale prin București. Întâmplarea a făcut ca și proprietara casei s-o recunoască și s-o invite în locuința sa. O urmărea deja pe Instagram și îi aprecia postările despre clădirile vechi din București.
-Uite asta mi-a făcut plăcere. Combinația cu structura și finețea acestui desen și grila de fier forjat
Și mai este ceva care îmi place. Sunt multe, multe imagini cu ferestre care au întotdeauna vitralii și vitraliile sunt făcute foarte simplu, spune Ana.
Bobi Dinulescu, scenograf : „Am descoperit-o. Și îmi place foarte mult când descopăr pe cineva care are aceeași fixație ca și mine. O bucurie de a se reface o casă veche. O bucurie reală de a vedea o noutate”
Iulia Ionescu: Și Instagramul vă place?
Bobi Dinulescu: „Da, foarte mult. Îmi plac lucrurile astea serioase, dar știți este o vorbă franțuzească. Adică nu prea mult. Moderația este sfântă.”
Aici a stat inițial Gheorghe Simotta, unul dintre arhitecții Catedralei Patriarhale din București. Locuința a fost proiectată chiar de el. A fost prima casă cu terasă din Capitala noastră. O construcție în stil mediteranean, în care încă sunt păstrate multe elemente originale
-Deci, acesta este un desen în cărbune de Simotta?
-Da, toate Simotta. Iată un autoportret.
-Aaa, și e cu dedicație, Teodorei Petrescu, numele dumneavoastră de dinainte de căsătorie. Da.
Iulia Ionescu: Să povestim puțin de Simotta. Cum vi-l amintiți dvs?
Bobi Dinulescu, scenograf: „Ooo, pe domnul profesor. Practic, arhitectul acestei case. Noi l-am cunoscut în primul an de desen artistic. Era obligatoriu ca arhitect să ai primul an de desen artistic. Altfel nu puteai intra la Facultate. Iar apoi l-am cunoscut în ieșirile noastre extraordinare în natură. Ne ducea la Muzeul Satului sau ne urca în mașina facultății. Un Dodge cred că era. O mașină galbenă.”
-Ăsta este făcut și desenat de profesor. Tot ce este în casă este desenat de profesor. Uită-te și grila asta de la ușă. Și are simboluri antopomorfe. Animaliere, oameni. Da, da, da și le vedeți și pe scară, la intrare.
-Ai văzut?
-Da, fiecare casetuță are câte un simbol.
Ana Rubeli a adus în atenția publicului de pe Instagram poveștile a sute de case din București, dar și din țară. Contul său este urmărit de aproape 50.000 de oameni, iar postările sale strâng mii de like-uri și comentarii.
Ana Rubeli, Instagram: @AICIASTAT: „Aveam mii de plăcuțe memoriale fotografiate de pe vremea când eram elevă și practic, astăzi, fac același lucru. Fotografiez fațade care spun povești și le readuc povestea la viață pe Instagram.”
Ana Rubeli: „Ce a creat acest nume "aiciastat" au fost niște plăcuțe memoriale care ne spun fix așa. Aici a stat, aici a locuit poetul, filozoful, scriitorul, dar ne spun doar două rânduri. Eu am vrut să sondez mai adânc, și de aceea poveștile mele de pe Instagram maximizează spațiul pe care mi-l oferă această platformă în ceea ce privește caracterele, și mă încadrez în 2.200 de caractere aproape tot timpul pentru a spune povestea clădirii, și extind cele două rânduri de pe plăcuțele memoriale fizice în online.”
Așa am aflat și povestea acestei case de pe Strada Doctor Burghelea, din sectorul 2 al Capitalei.
Este o clădire ridicată în 1916, la marginea cartierului evreiesc, de un anume profesor de matematică al Liceului Lazăr, Stoicescu. Și este o clădire cu un interior fantastic de bine păstrat. Are sobele originale, are parchet, are o intrare spectaculoasă cu o scară de marmură. Și dincolo de povestea veche, se reînoadă trecutul cu prezentul. Nimeni nu își poate imagina că o astfel de clădire datează dinaintea perioadei interbelice.
Ana a studiat inițial Comunicare și Finanțe Bănci și a intrat apoi în domeniul actuariatului. S-a pregătit pentru asta în Olanda, la Maastricht, dar a revenit la pasiunea ei din adolescență în perioada concediului de maternitate, când s-a înscris la un master de patrimoniu și a înființat și o asociație culturală.
Ana Rubeli, Instagram: @AICIASTAT: „Nu îmi place faptul că se demolează, că se transformă incorect anumite clădiri. Adică patrimoniul nu mai este respectat. Însă îmi place că sunt diverși protectori ai săi. Societatea civilă începe să se activeze din ce în ce mai mult și să facă tururi ghidate, să spună poveștile. Oameni sunt interesați să participe la evenimente, iar noi recent ne-am asumat misiunea de a deschide ușile patrimoniului bucureștean și de a invita publicul să pătrundă în aceste universuri diferite. Fie clădiri industriale, fie clădiri eclectice, fie reședințe private, clădite acum mai bine de 100 de ani, care au acest potențial fantastic de a aduna comunități, de a crea legătura dintre generațiile de odinioară și cele de acum.”
Comunitatea construită de Ana a ieșit deja din online în offline. În multe dintre casele prezentate pe Instagram au loc acum diverse evenimente sociale.
Ana Rubeli: „Fie tururi ghidate, fie vânători de comori arhitecturale prin care oferim un instrumentar oamenilor pentru a vedea altfel clădirile, de a interpreta altfel decorațiunile de pe fațadele lor și mai nou seratele „Aici a stat”. Prin seratele „Aici a Stat” chemăm comunitatea de pe Instagram, dar și cea de pe website să intre, să pășească în acest univers al clădirilor istorice, să le afle povestea, să asculte una dintre personalitățile care fie au locuit acolo, fie știe detalii din vechi familii de vază și să asculte un recital de muzică clasică adaptat spațiului și timpului.”
Unele dintre casele recondiționate din București au fost transformate în ultimii ani în spații culturale, intens promovate pe rețelele sociale. Sunt baruri, cafenele, restaurante ori muzee, care îi atrag pe bucureșteni prin arhitectură și istorie. Dovadă că rețelele sociale pot crea legături puternice între trecut și prezent.
Etichete: arhitectura, bucuresti, iliekit, instagram,
