Cum se traduce in cifre falimentul orasului Detroit. Europa ar putea pierde sume uriase
Falimentul Detroit, cel mai mare oras american ajuns vreodata in insolventa, ar putea cauza pierderi de sute de milioane de dolari pentru bancile europene, aflate deja intr-o situatie dificila dupa cinci ani de criza.
Astfel, bancile din Europa se confrunta in continuare cu urmarile deciziilor gresite luate in perioada imediat anterioara crizei financiare mondiale, potrvit unei analize Wall Street Journal (WSJ).
Problemele dateaza din anul 2005, cand Detroit cauta surse de finantare pentru fondurile de pensii ale angajatilor municipalitatii, ale politistilor si pompierilor. Primaria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elvetian, care s-a folosit de influenta in randul bancilor europene pentru a promova o emisiune de obligatiuni de 1,4 miliarde de dolari efectuata de Detroit.
Diverse banci europene au preluat atunci titluri de 1 miliard de dolari, iar operatiunea s-a reperat in 2006, sumele fiind similare. Aflati in cautare de noi surse de venit, creditorii din Europa s-au aventurat departe de pietele cunoscute, convinsi ca au gasit active cu dobanzi atractive si un grad de risc aparent redus.
Detroit a solicitat saptamana trecuta protectie fata de creditori sub umbrela legii falimentului municipal din SUA. Pe langa UBS, printre creditorii orasului se numara doua banci nationalizate din Germania si Belgia, ale caror pierderi trebuie acoperite din fonduri publice.
Obligatiunile cu o valoare nominala de sute de milioane de dolari sunt evaluate in prezent la sume de cateva ori mai mici, umfland pierderile unor banci devenite deja gauri negre in urma crizei financiare mondiale.
In Germania, o agentie guvernamentala care se ocupa de restructurarea activelor bancare nationalizate detine obligatiuni emise de Detroit cu o valoare nominala de 200 milioane de dolari, potrivit unui reprezentant al institutiei, citat de WSJ.
Dexia, banca franco-belgiana nationalizata in urma crizei financiare, detine de asemenea titluri de sute de milioane de dolari. UBS, care a avut in ultimii ani pierderi de aproximativ 50 miliarde de dolari si a primit un bailout de la guvernul elvetian, a inregistrat deja deprecieri semnificative ale expunerii pe Detroit si se pregateste pentru noi taieri.
Intr-o situatie similara se afla si divizia de investitii a grupului american Bank of America. UBS si celelalte banci implicate in emisiunea de obligatiuni din 2005 au castigat comisioane in valoare totala de 46,4 milioane de dolari, iar municipalitatea Detroit ar fi avut de plata dobanzi de 827 milioane de dolari in cei 20 de ani de rulare a titlurilor, potrivit documentelor atasate operatiunii.
Pierderile bancilor, dar si ale orasului, au fost accentuate de contracte swap de hedging prin care datoria Detroit avea sa creasca odata cu scaderea dobanzilor. Pe fondul crizei de lichiditate si stagnarii economice din ultimii ani, bancile centrale din SUA si Europa au coborat dobanzile de politica monetara la minime record, aproape de zero, astfel ca datoriile orasului au crescut, contribuind la dezvoltarea situatiei de faliment.
Numai UBS si Bank of America aveau de incasat de la Detroit pana la 13 milioane de dolari la fiecare trei luni in baza contractelor swap, datoria acumulata astfel pana in luna iunie a acestui an totalizand aproape 300 milioane de dolari.
