Comisia Europeană prevede că economia României va încetini la 2,2% în 2023, iar deficitul ajunge la 6,3% din PIB

recesiune românia
Profimedia

Creșterea PIB-ului real al României va încetini în 2023 până la 2,2%, din cauza inflației ridicate, care limitează veniturile disponibile, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse.  

Aceasta este concluzia unui nou raport al Comisiei Europene, publicat miercuri, privind situația economică a României.

Oficialii europeni preconizează că scăderea inflației globale se va accelera abia în 2024 și 2025. De asemenea, se preconizează că piața forței de muncă va rămâne restrânsă, în pofida creșterii mai slabe, menținând creșterile salariale la un nivel ridicat.

Tototdată, deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare în ianuarie 2024.

Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.

Citește și
FMI
Surse: Specialiștii FMI recomandă modificarea legii pensiilor. România nu se va încadra în ținta de deficit bugetar
„Poliția a fost nevoită să folosească forța fizică”. Procurorii din Munchen explică cum au reușit să-l prindă pe Cătălin Cherecheș

Creșterea economică a României încetinește

Comisia Europeană mai subliniază faptul că, pe parcursul anului 2023, încrederea mediului de afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile ”au pierdut un impuls semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat în continuare”.

După o creștere susținută a PIB-ului real de 4,6% în 2022, se preconizează că în 2023 creșterea va încetini la 2,2%, deoarece condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea atenuată a partenerilor comerciali își pun amprenta asupra producției.

”Creșterile robuste” ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se preconizează că va rămâne pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental ar urma, de asemenea, să se accelereze ușor.

Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului ar urma să se reducă în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor de schimb, se preconizează că va reduce deficitul de cont curent la aproximativ 7,3 % din PIB, de la 9,3 % din PIB în 2022.

Se preconizează o accelerare a creșterii PIB-ului real la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului disponibil real, de o diminuare a impactului majorărilor anterioare ale dobânzilor, precum și de un consum și investiții publice rezistente.

În timp ce se preconizează o accelerare a consumului privat, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului pe parcursul orizontului de prognoză. Impulsionat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Șomaj scăzut și creșteri salariale mari

Piața forței de muncă continuă să fie tensionată, reflectând în principal tendințele demografice nefavorabile. Se preconizează că rata șomajului va scădea marginal până la aproximativ 5,4% în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în pofida unei creșteri mai slabe.

Se preconizează că salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre, în 2023 și vor continua într-un ritm rapid și în 2024.

Prin urmare, se preconizează că majorarea salariilor reale va fi ridicată în acest an și în anul următor.

Proces prelungit de dezinflație

Se preconizează că prețurile mai mici la energie vor conduce la o scădere lentă a inflației IPC (indicele prețului de consum) globale, de la aproximativ 12% în medie în 2022, la puțin sub 10% în 2023. Cu toate acestea, se preconizează că inflația de bază va rămâne rigidă și va depăși inflația globală în 2023, ca urmare a creșterilor prețurilor la alimente și servicii.

În ansamblu, inflația medie IPC ar urma să încetinească mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, să reintre în intervalul de variație al țintei de inflație a băncii centrale, însă riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.

Se preconizează că deficitul public va scădea ”doar” treptat în 2024 și 2025

Se preconizează că deficitul public general al României va ajunge la 6,3% din PIB în 2023, la același nivel ca în 2022.

Aceasta reprezintă o revizuire în creștere considerabilă, în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în previziunile din primăvară.

Deficitul mai mare decât se preconiza în acest an reflectă cheltuieli publice mai mari decât se preconiza (în special în ceea ce privește personalul și bunurile și serviciile) și o creștere mai lentă a veniturilor, din cauza unei activități economice mai slabe.

Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor crește semnificativ, reflectând obiectivele ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Se preconizează că deficitul va scădea la 5,3% din PIB în 2024, datorită punerii în aplicare a unui pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.

În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru ca funcționarii publici să beneficieze de vouchere de vacanță și de alocații de hrană.

În ceea ce privește veniturile, se așteaptă ca noile măsuri să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitării societăților, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii, precum și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.

Efectul de reducere a deficitului al pachetului de măsuri de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor de personal. Previziunile nu includ costurile potențiale pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii, aflată în curs de pregătire.

În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o nouă scădere modestă, reflectând eliminarea completă a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate ale energiei și impactul reformelor administrative de limitare a cheltuielilor de personal ale administrației publice.

Se preconizează că datoria publică generală va crește de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în anii următori. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate în sensul scăderii.

O eventuală creștere mai mică a PIB și presiuni în sensul creșterii salariilor din sectorul public ar putea duce la creșterea deficitelor publice - se mai arată în raportul Comisiei Europene.

Articol recomandat de sport.ro
Simona Halep și-a negociat revenirea pe teren! Turneul la care a fost dorită insistent: „A spus că ar vrea”
Simona Halep și-a negociat revenirea pe teren! Turneul la care a fost dorită insistent: „A spus că ar vrea”
Citește și...
Economist șef BNR: Deficitul bugetar al României a depăşit 3% în 9 din ultimii 18 ani. ”Am accelerat când nu trebuia”
Economist șef BNR: Deficitul bugetar al României a depăşit 3% în 9 din ultimii 18 ani. ”Am accelerat când nu trebuia”

Deficitul bugetar al României a depăşit pragul de 3% în 9 din ultimii 18 ani, iar problema majoră o reprezintă faptul că acesta a fost pro-ciclic, a afirmat, joi, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

Surse: Specialiștii FMI recomandă modificarea legii pensiilor. România nu se va încadra în ținta de deficit bugetar
Surse: Specialiștii FMI recomandă modificarea legii pensiilor. România nu se va încadra în ținta de deficit bugetar

Specialiștii FMI recomandă modificarea legii pensiilor, adoptată joi de Guvern, conform unor surse Știrile PROTV.

Raport: Peste 160.000 de persoane apte rămân inactive pe piața muncii din România. Care sunt cauzele
Raport: Peste 160.000 de persoane apte rămân inactive pe piața muncii din România. Care sunt cauzele

Peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România, o ţară aflată în deficit de forţă de muncă, arată analiştii RISE România - Reţeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, scrie Agerpres.

Guvernul aprobă măsurile pentru reducerea cheltuielilor. Fără festivaluri şi concerte din bani publici
Guvernul aprobă măsurile pentru reducerea cheltuielilor. Fără festivaluri şi concerte din bani publici

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează reducerea cheltuielilor pe anul 2023, în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar.

Recomandări
Cătălin Cherecheș a fost arestat. Primarul fugar se află încarcerat în penitenciarul din Augsburg
Cătălin Cherecheș a fost arestat. Primarul fugar se află încarcerat în penitenciarul din Augsburg

Primarul Cătălin Cherecheș a fost arestat de autoritățile germane și încarcerat în penitenciarul din Augsburg - Gablingen.

Gruparea teroristă Hamas, acuzată că face comerț cu ostatici. Cine ar fi cumpărat persoanele răpite din Israel
Gruparea teroristă Hamas, acuzată că face comerț cu ostatici. Cine ar fi cumpărat persoanele răpite din Israel

Israelul a primit lista ostaticilor care ar urma să fie eliberați în cursul zilei de miercuri. Ar putea fi ultimii captivi pe care Hamas îi lasă în liberate, dacă armistițiul, deja extins cu 48 de ore, nu va fi prelungit și mai mult.

Cătălin Cherecheș colecta bani când a fost capturat de poliția germană. Adresele cu seifuri unde își ținea averea, cunoscute
Cătălin Cherecheș colecta bani când a fost capturat de poliția germană. Adresele cu seifuri unde își ținea averea, cunoscute

Arestat în Germania primarul fugar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, așteaptă într-un penitenciar federal decizia Tribunalului Regional Superior din München.