Serviciul Român de Informații (SRI) anunță că a identificat, împreună cu parteneri din România și din străinătate, o rețea de sabotaj despre care susține că era coordonată din Federația Rusă. Potrivit instituției, rețeaua ar fi fost implicată în incendiul izbucnit pe 14 septembrie 2026, pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea companiei CARFIL SA, producător de armament care face parte din compania națională ROMARM.
După anunțul SRI, DIICOT a transmis că ancheta desfășurată în acest caz a identificat trei cetățeni străini, doi din Belarus și unul din Ucraina, ca suspecți în cazul incendiului. Doi dintre ei au fost arestaţi în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, al treilea fiind localizat în Polonia. Ei sunt cercetaţi pentru tentativă la acte de diversiune.
„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM. Investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. În legătură cu activitatea acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare, în România și în cooperare cu autorități din mai multe state europene”, a transmis serviciul secret.
Investigațiile au scos la iveală implicarea mai multor cetățeni din foste republici sovietice, care locuiau în state membre ale Uniunii Europene. În legătură cu activitățile acestora au fost inițiate proceduri judiciare atât în România, cât și în alte țări europene. SRI nu precizează în comunicatul prezentat câte persoane sunt vizate, ce cetățenii au acestea sau dacă au fost făcute arestări.
Potrivit informațiilor obținute de anchetatori, activitatea rețelei nu s-ar fi limitat la România. Persoanele implicate ar fi primit de la coordonatorii din Rusia o listă mai largă de ținte din regiune. Acestea includeau fabrici de armament, atât de stat, cât și private, precum și alte obiective cu importanță militară sau industrială. Prin urmare, incendiul de la Brașov este prezentat de SRI ca parte a unei operațiuni mai ample, care ar fi urmărit să afecteze obiective strategice din mai multe țări.
Instituția susține că acest caz face parte dintr-o campanie mai largă de sabotaj atribuită Federației Ruse în Europa. În cursul anului 2026, anchetatorii ar fi identificat și alte tentative care vizau obiective de pe teritoriul României, inclusiv facilități militare internaționale sau locuri folosite pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit SRI, scopul acestor acțiuni ar fi intimidarea statelor vizate, diminuarea capacităților lor de apărare și afectarea contribuției acestora la securitatea europeană și regională.
„SRI atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale. Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj. Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată”, mai transmit autoritățile.
Doi cetăţeni bieloruşi şi un cetăţean ucrainean, suspectați de autorități
Ulterior anunțului de la SRI, autorităţile au oferit detalii despre activitatea infracţională a doi cetăţeni bieloruşi şi a unui cetăţean ucrainean, rezidenţi în state UE, membri ai unei reţele de sabotaj, care sunt implicaţi într-un incendiu suspect care a cuprins sediile mai multor firme din judeţul Braşov. Doi dintre ei au fost arestaţi în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, al treilea fiind localizat în Polonia. Ei sunt cercetaţi pentru tentativă la acte de diversiune, notează News.ro.
„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, cu suportul informativ al Serviciului Român de Informaţii au documentat activitatea infracţională a trei cetăţeni străini (doi cetăţeni bieloruşi şi un cetăţean ucrainean) rezidenţi în state UE, membri ai unei reţele de sabotaj. Cercetările au fost demarate în luna septembrie 2026, când pe o platformă industrială din municipiul Braşov, situată în imediata apropiere a societăţii CARFIL SA, filială a CN ROMARM, s-a declanşat un incendiu care a afectat sediile mai multor societăţi comerciale”, a transmis, luni, DIICOT.
Procurorii precizează că cei trei inculpaţi sunt implicaţi în cauză, context în care judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au emis mandate europene de arestare în lipsă, doi dintre inculpaţi fiind, în baza cooperării internaţionale, depistaţi şi arestaţi preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare.
„Astăzi, 26 octombrie 2026, a fost emis un al treilea mandat european de arestare, pe numele unui alt inculpat, localizat pe teritoriul Poloniei”, a mai transmis DIICOT.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la acte de diversiune şi sunt efectuate demersurile necesare în vederea extrădării celor trei inculpaţi în România.
„Precizăm faptul că, din actele de urmărire penală a rezultat şi faptul că cei trei inculpaţi vizau şi alte obiective de pe teritoriul României şi al altor state UE. Acest incident de pe platforma braşoveană, care se adaugă unei serii recente de evenimente similare înregistrate pe teritoriul României, amplificând preocupările legate de securitatea obiectivelor industriale şi a infrastructurilor esenţiale, DIICOT, MAI şi SRI continuă cercetările privind persoanele implicate în comiterea faptei”, au mai precizat procurorii.
Aceştia anunţă că, în actualul climat regional şi european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, „este monitorizată permanent evoluţia riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanţă strategică din România”.
