Timmermans: De la publicarea raportului MCV nu am văzut progrese. Vreau să discut cu Guvernul

Timmermans a spus că îşi doreşte ca experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii Guvernului să discute despre punctele care trebuie soluţionate.

"Vreau să discut cu reprezentanţii Guvernului român despre recomandările din raportul MCV. Am predat un document primului ministru şi sper ca experţii noştri se vor întâlni curând pentru a parcurge toate punctele. Vrem să ne asigurăm că putem face progrese în ce priveşte domnia legii în România şi vrem să ne asigurăm că lupta împotriva corupţiei nu este abandonată şi continuăm această luptă, deoarece este foarte important pentru viitorul acestei ţări. (...) Problema pentru mine este că, de la publicarea raportului MCV, nu am văzut progrese, am văzut doar un refuz al documentului Comisiei din partea Guvernului român. Vreau să ne aşezăm şi să parcurgem toate punctele din raportul MCV şi să vedem dacă putem să le soluţionăm. În spiritul cooperării, vreau să soluţionăm aceste chestiuni. Dar vreau să fie foarte clar că aceste chestiuni sunt foarte serioase şi vrem se vedem progrese", a arătat Timmermans într-o declaraţie acordată presei, după ce i-a fost acordată distincţia Doctor Honoris Causa de către Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Timmermans a menţionat că în documentul prezentat premierului a fost expus "foarte clar" punctul de vedere al CE şi şi-a exprimat speranţa că acest document va constitui "baza unor discuţii constructive". Întrebat dacă este posibilă activarea articolului 7, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a replicat că nu doreşte să facă speculaţii în ce priveşte "pasul următor", deoarece fiecare ţară e diferită, iar în cazul României tocmai prin intermediul MCV este posibilă soluţionarea problemelor care au generat dezacorduri.

Citește și

Ministrul propus la Apărare, despre lipsa studiilor militare: „Comparați studiile miniștrilor din ’90 încoace cu al meu”

"Să sperăm că vom ajunge la un acord mâine sau poimâine, dar acum trebuie să investim în această relaţie şi să ne asigurăm că facem progrese. (...) Dacă se ia în considerare adoptarea de noi prevederi legislative, de ce nu ni se cere sfatul, de ce nu se cere sfatul unui organism independent cu expertiză uriaşă, care este Comisia de la Veneţia, astfel încât să nu se facă paşi greşiţi? Suntem la dispoziţia voastră să vă ajutăm şi ştim că este nevoie ca deciziile CCR să fie transpuse în legislaţie, dar hai să o facem într-un fel care să nu afecteze lupta împotriva corupţiei, respectând independenţa sistemului judiciar în România", a spus Timmermans.

Întrebat ce părere are despre Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, Timmermans a declarat că nu doreşte să evalueze modul în care lucrează diferite instituţii, dar a subliniat că independenţa sistemului judiciar trebuie respectată.

"Trebuie să analizezi fiecare caz în parte (pentru fiecare ţară - n.r.) şi nu pot să emit o judecată generală, dar în termeni generali vreau să spun că e important pentru statul de drept să fie respectată independenţa sistemului judiciar", a spus el.

Discursul lui Timmermans

Frans Timmermans a afirmat, luni, la ceremonia în care i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al SNSPA, că, dacă statul de drept e ameninţat, dacă presa este îngrădită, dacă democraţia este reinterpretată după ideea „câştigătorul ia totul”, atunci cu siguranţă acest lucru se traduce printr-o corupţie crescută, pentru că, atunci când statul de drept e călcat în picioare, apar alte probleme, precum faptul că politicienii nu mai pot fi traşi la răspundere aşa cum ar trebui.

„Îmi aduc aminte de o declaraţie, după 60 de ani de la tragedia războaielor: «Am construit o Europă unită, cu valori puternice, pace colectivă, libertate, democraţie, drepturile omului şi stat de drept». De ce este inclus statul de drept în acest citat? Trebuie să ne întoarcem în istorie. Conceptul de stat de drept, aşa cum a apărut el după cel de-al Doilea Război Mondial, se bazează foarte mult pe experienţa pe care oamenii o aveau atunci. Multe dintre lecţiile învăţate din procesele de la Nurnberg ne arată că oamenii care au asistat la atrocităţile împotriva umanităţii nu au făcut decât să respecte legea, pentru că acestea păreau legale. Acele legi fuseseră votate în mod democratic. Aşadar, dacă o democraţie decide să introducă legi care încalcă drepturile fundamentale, trebuie să ne asigurăm că în Europa de după război acestea nu vor mai fi posibile”, a afirmat Frans Timmermans.

El a subliniat că societăţile noastre sunt bazate pe democraţie, stat de drept şi respectarea drepturilor omului.

„Ceea ce am văzut în ultimii ani din păcate este că foarte des Comisia Europeană, Consiliul Europei critică schimbări care ar spori controlul puterii executive asupra celei judiciare şi uneori această sporire a ingerinţelor este apărată cu argumentul «Noi am câştigat alegerile» şi când sunt criticate atacurile împotriva mass-media cei care se lansează în aceste atacuri spun că ei deţin majoritatea şi «trebuie să fim ascultaţi, pentru că noi deţinem controlul»”, a precizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.

Frans Timmermans a explicat însă că o democraţie poate fi judecată în primul rând prin modul în care sunt respectate drepturile celor aflaţi în minoritate.

„«Dacă am pierdut alegerile, iar presa era împotriva mea, mediul de afaceri era împotriva mea. Şi atunci ce fac, data viitoare când plănuiesc să candidez? Mă asigur că toate aceste părţi, instituţi nu vor mai fi împotriva mea, ci mă vor susţine». Din punctul meu de vedere, această logică este cel mai periculos element din societatea actuală. De fiecare dată când vedeţi aceste tentative, să ştiţi că se întâmplă şi alte lucruri. Dacă statul de drept e ameninţat, dacă presa este îngrădită, dacă democraţia este reinterpretată după ideea «câştigătorul ia totul», atunci cu siguranţă veţi vedea acest lucru ilustrat într-un raport al Transparency International. Acest lucru se traduce printr-o corupţie crescută, pentru că, atunci când statul de drept e călcat în picioare, apar alte probleme. De exemplu, politicienii nu mai pot fi traşi la răspundere aşa cum ar trebui. Există o legătură între toate aceste probleme”, a mai spus prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Fostul internațional a murit la 33 de ani, după ce a fost împușcat!