Pentru a ajunge pe mese, sunt necesare reguli clare de capturare, metode potrivite de pescuit și spații pentru prelucrare.
Între timp, țara noastră importă peste 5.000 de tone de creveți anual.
Primele apariții ale crevetelui asiatic au fost semnalate de cercetătorii români acum cinci ani, în zona Chilia.
Iulian Fomici, asistent de cercetare INCD Tulcea: „A avut un boom populațional.”
Reporter: „Este delicatesă în Asia?”
Iulian Fomici, asistent de cercetare INCD Tulcea: „Da, de acolo vine, din Asia.”
Deși specia este tot mai răspândită în apele Dunării, pescarii nu capturează creveții în scop comercial.
Ovidiu Drăgan, cercetător științific: „Până nu se dovedește dacă are un impact sau nu, nu o să se poată considera o specie comercială.”
Specialiștii din Galați studiază acest crustaceu de doi ani și încearcă să stabilească în ce condiții ar putea fi valorificat.
Desimira Stroe, cercetător la Institutul Piscicol Galați: „Se dorește diversificarea producției de acvacultură.”
Pentru ca această resursă să ajungă pe piață, este nevoie și de un plan de exploatare comercială, care să stabilească modul și cantitățile în care crevetele poate fi capturat.
Florin Stăneață, guvernator ARBDD: „Nu a existat un interes din partea operatorilor economici sau al populației locale cu privire la capturarea acestei specii de crevete.”
Până atunci, pescarii prind acești creveți mai degrabă întâmplător sau pentru consum propriu.
Reporter: „Voi, pescarii, cu ce pregătiți creveții?”
Pescar: „Cu unt pe tablă sau mai facem și la disc.”
În restaurantele din Delta Dunării, crevetele asiatic a început să fie inclus în preparate.
Vasile Bold, antreprenor: „Îl aducem din străinătate, iar aici, în schimb, avem creveții la 200 de metri de țărm.”
Turist: „Are un gust diferit față de cei de cumpărat.”
Potrivit datelor Băncii Mondiale, România a importat în 2025 peste 5.300 de tone de creveți congelați, în valoare de aproape 37 de milioane de dolari, în special din Ecuador, India și Țările de Jos.