Târgurile de sărbători, afectate grav de pandemie. Unii producători s-au mutat în online
“Anii trecuţi, în decembrie, luăm pauză de la vânzarea în târguri, numai o singură zi”, spun cu regret, gospodarii care participau, cu artizanat şi mâncare, la pieţele de sărbători din ţară.
Acum, majoritatea au fost suspendate, şi doar câteva vor fi deschise, cel mult 10 zile. În magazine, produsele lor nu sunt dorite. Au cantităţi mult prea mici şi ar trebui să vândă, un cozonac, de pildă, cu mai puţini bani decât a costat producerea lui.
Un imens vad comercial, înţesat de tarabe supraaglomerate. Aşa arăta anul trecut un târg din Capitală, în care vindea dulciuri o doamnă din Botoşani. Acum, femeia postează pe pagina de Facebook şi aşteaptă comenzi. Însă un monitor nu oferă acea atmosferă care magnetiza clienţii.
Mariana Crețu, producător: "De la noi luau o plăcintă poale-n brâu, de la vecinii luau un vin fiert. Veneau cu copiii, se bucurau de ce era în târguri. Capacitatea noastră este foarte mică, iar în supermarketuri adaosul este foarte mare şi nu ne permitem."
O veţi găsi, cu tot cu plăcinte, la Muzeul Țăranului, de vineri până duminică. Iar din weekendul viitor până în Ajun în târgul de la Agronomie. Tot în micile pieţe rămase va fi şi o familie din Târgovişte, care gătea, an de an, în Piaţa Constituţiei. Au urcat purceii de lapte şi restul meniului pe o platformă care a reunit şi zeci de producători, într-un târg virtual.
Marinela Olei, producător: "Ne asigurau un profit bun, astfel încât şi în luna ianuarie noi să ne ţinem oamenii acasă în concedii de odihnă şi să le asigurăm salariile."
Agitând în ceaune zeci de tone de pastramă şi învârtind mii şi mii de sarmale pe care boierii de la oraş le topeau de sărbători, producătorii făceau de fapt să circule sute de milioane de euro către satele noastre şi ridicau peste nivelul de subzistenţă şi gospodarii unde se cresc doar găini ori sunt câteva vaci de lapte. Evident că nu vindeau ieftin, dar plăteau doar pe stând între 100 şi 400 de lei pe zi.
Pita gustoasă cu unsoare de ţară, presărată fin cu boia şi presărată cu ceapă, era o atracţie în Oradea. Târgurile sunt suspendate, aşa că un comerciant şi-a cumpărat un food truck.
Mircea Santau, producător: ''Sigur, nu este acelaşi lucru în care clientul venea în parcul Eminescu sau în fața primăriei sau în faţa la teatru şi alegeau, miroseau. Noi, comercianţii trebuie să mergem spre consumatorii noştri.''
Investiţia a fost uriaşă, dar omul s-a agăţat de comerţul pe roţi, pentru că pandemia i-a răpit, până în toamna, peste jumătate din venituri.
Pentru artizani, e încă şi mai greu.
Leontin Călugăr, artizan: "Chiar dacă lucrezi trei luni de zile, îţi vinzi toată marfa într-o săptămână, cât durează târgul."
Fără acest canal de desfacere, meşterii au ajuns să cânte singuri în atelier, a pagubă.
 (5).webp)
