România nu va mai „decarbonifica” sectorul energetic. Decizia parlamentarilor asupra centralelor Rovinari și Turceni

×
Codul embed a fost copiat

România nu își va mai închide centralele pe cărbune, așa cum a promis Uniunii Europene înainte de război. Criza energetică a schimbat radical planurile privind așa numita „decarbonificare” a sectorului energetic.

Iar aleșii au votat o lege care plasează în rezervă tehnică cele două centrale pe cărbune, Rovinari și Turceni, care ar fi trebuit închise anul acesta. Asta înseamnă că vor putea fi folosite oricând este nevoie de energie electrică.

Manu Tomescu, liderul sindical de la Energia Rovinari: „Din anul 2012, de când a fost creat Complexul Energetic Oltenia, am mai trecut prin perioade în care am fost puși așa într-un fel de rezervă și asta nu a însemnat decât trimiterea în șomaj a mii de salariați. Noi din asta trăim, din vânzarea de energie. Păi dacă nu producem, să vină să ne explice politicienii, guvernanții, cum ne vom putea câștiga pâinea cu grupurile energetice trecute în rezervă, adică fără să mai producem.”

Daniel Burlan, președinte al Directoratului CE Oltenia: „Termenul de închidere poate fi amânat, având în vedere situații justificate. Grupurile vor fi menținute calde, deci oricând vor putea fi puse în funcțiune. În ce privește asigurarea cu personal, e clar că în camera de comandă și pentru supravegherea grupului în funcțiune trebuie personal suplimentar, care pe o perioadă determinată e asigurată de către companie, fiindcă avem și noi avem niște termene prin planul de restructurare până la sfârșitul lui 2026.”

Inițial, în planul pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune, grupul 3 de la Rovinari și grupul 7 de la Turceni ar fi trebuit să se închidă la sfârșitul acestui an. Ieșirea lor din funcțiune era prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, ca parte a strategiei de decarbonificare a sectorului energetic, prin care se dorește trecerea la tehnologii verzi sau mai puțin poluante.

Citește și
Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile
Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Alfred Simonis, PSD: „Nu putem trage o tranșă de 2,8 miliarde de euro dacă nu votăm această lege. Să ne asigurăm că prelungim închiderea acestor mine și le înlocuim cu energie verde.”

Viorel Băltărețu, USR: „Nu ne oprește Bruxellesul să facem niciun fel de reglementări prin lege prin care să cerem ca orice unitate de producție care ar fi oprită să fie înlocuită de o capacitate de producție similară.”

Potrivit legii, capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit vor fi scoase din exploatare treptat și pot fi trecute în rezerva tehnică, la nevoie. Același act normativ spune că nu vom mai exploata huilă până la finele anului 2032, cel târziu. Tot până atunci ar urma să fie gata lucrările de închidere și de ecologizare. Vorbim despre o capacitate totală de energie electrică pe bază de lignit și huilă de 4.920 de MW, din care 3.780 MW trebuie scoși până la finele lui 2025.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Arma secretă împotriva schimbărilor climatice. Pădurile României au o șansă mai bună de supraviețuire față de cele din Europa
Arma secretă împotriva schimbărilor climatice. Pădurile României au o șansă mai bună de supraviețuire față de cele din Europa

Pădurile din România au șanse mai mari de supraviețuire decât cele din Europa de Vest, potrivit unui expert forestier.

Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile
Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este mai urgentă ca niciodată, potrivit unui avertisment al oamenilor de știință lansat anul trecut.

De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”
De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”

În fiecare an, pădurile absorb 7,6 miliarde de tone de dioxid de carbon. Prin comparație, SUA, una dintre țările lumii care produc cel mai mult CO2, emite de 1,5 ori mai puțin decât capacitatea de captare a pădurilor, potrivit World Resources Institute.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.