Scandal între Tarcea și Savonea în timpul interviului Corinei Corbu pentru șefia ÎCCJ
Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a declarat joi că procedura demarată de CSM privind desemnarea Corinei Corbu la şefia Instanţei supreme ridică probleme de legalitate, deoarece nu a fost respectat termenul pentru depunerea candidaturii.
Corina Corbu, în prezent preşedinte al Secţiei de contencios de la ÎCCJ, este singurul candidat la şefia Instanţei supreme, după ce Cristina Tarcea a anunţat că nu mai doreşte un nou mandat.
În timpul interviului de la CSM, Tarcea a întrebat-o pe Corina Corbu dacă îşi asumă "vulnerabilizarea" Instanţei supreme, deoarece participă la o procedură nelegală.
"Aş dori punctul dumneavoastră de vedere. În procedura de astăzi, respectaţi procedurile legale? Vă asumaţi riscul unei vulnerabilizări a Înaltei Curţi, prin faptul că participaţi la o procedură care ar putea ridica probleme de legalitate? (...) Legea spune aşa - judecătorii Înaltei Curţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în alin (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte ori preşedinte de secţie în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă. (...) Nu e vorba de interpretarea textului de lege, pentru că termenele legale sunt fără echivoc", a întrebat-o Tarcea pe Corina Corbu.
Mandatul Cristinei Tarcea la şefia Instanţei supreme expiră pe 14 septembrie.
"Dacă această procedură este sau nu în afara legii, nu cred că pot eu să mă pronunţ. Este o chestiune de interpretare a textului", a răspuns Corina Corbu.
Tarcea a fost întreruptă de mai multe ori de şefa CSM, Lia Savonea, care i-a atras atenţia că întrebările trebuie să se refere la planul de management.
Art. 53 din Legea 303/2004 prevede: alin (1) - "Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani"; alin (4) - "Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă".
Corina Corbu, despre problemele de la ÎCCJ: Creşterea duratei de soluţionare a căilor de atac; întârzieri în redactarea hotărârilor
"Nu poate fi negată existenţa unor dificultăţi. În primul rând, volumul mare de activitate de la Înalta Curte, care rămâne unul excesiv, creşterea duratei de soluţionare a căilor de atac, cel puţin la nivelul unora dintre secţii, întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, lipsa unor aplicaţii informatice, care să ducă la modernizarea sistemului informatic. Au existat şi anumite dificultăţi în comunicarea Înaltei Curţi, atât în interiorul instanţei, cât şi în exterior. Au existat dificultăţi şi în colaborarea cu instanţele de judecată şi alte instituţii. Toate aceste aspecte au imprimat un anumit grad de lentoare în procesul de modernizare la Instanţa supremă. Eu nu aş personaliza. Astea au fost provocările, astea sunt rezultatele", a spus Corina Corbu.
Potrivit acesteia, datorită faptului că Instanţa supremă îşi desfăşoară activitatea într-un sediu impropriu, a fost nevoie ca una dintre secţii să fie mutată în altă parte.
Judecătoarea a precizat că resursele umane sunt insuficiente pentru a face faţă volumului mare de activitate de la Instanţa supremă, subliniind că este nevoie şi de o reaşezare a competenţelor.
Corina Corbu, în prezent preşedinte al Secţiei de contencios de la ÎCCJ, este singurul candidat la şefia Instanţei supreme, după ce Cristina Tarcea a anunţat că nu mai doreşte un nou mandat.
În iulie 2014, Corina Corbu a fost trimisă în judecată de DNA, alături de alţi magistraţi de la Instanţa supremă, printre care şi Gabriela Bîrsan, fiind acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată definitiv în mai 2018, alături de toţi inculpaţii din dosar.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
 (5).webp)
