De ce scad randamentul și performanța elevilor. Lipsa de atenție înseamnă lipsă de interes
Peste câteva zile ne luăm adio de la 2019, însă elevii și-au încheiat deja socotelile cu primul semestru din anul școlar. Mulți dintre ei, obosiți și nepregățiți să o ia de la capăt pe 13 ianuarie.
După mai multe teste naționale, experții în educație au făcut lista celor mai des întâlnite motive care scad randamentul și performanța în clasă. Printre acestea gălăgia, întârzierea la ore și lipsa de interes a părinților față de ce și cât învață copilul. Pentru note, contează până și felul cum se înțeleg și se poartă colegii între ei.
Când informația se aude cristal, ajunge curat la destinatar. Balamucul din oră scade cu aproape 50 la sută randamentul școlarului, arată teste recent prelucrate.
Prof. Mircea Miclea: ”Gălăgia din clasele din România este mai mare decât în clasele din alte părți. Întotdeauna zgomotul te împiedică să prelucrezi informația pe care o ai de învățat în adâncime. Atunci când învățarea este superficială, retenția în memorie este de scurt parcurs, adică nu-ți rămâne în minte ceea ce înveți când e zgomot că atunci când înveți fără zgomot. Efectele acestei prestații le vedem noi acum pe rezultatele elevilor.”
Atenție, n-ar trebui să cerem elevului să stea înțepenit pe scaun, cu mâinile împreunate la spate și lacăt la gură. Lipsa de atenție înseamnă de fapt lipsă de interes. Iar cheia acestei situații e, de obicei, la catedră.
Prof. Mircea Miclea: “Managementul clasei este esențial, și de acest lucru este responsabil profesorul. Pe de altă parte, depinde în mare măsură de ce fac părinții cu copiii lor încă dinainte de a fi ei în școală. Nu trebuie să ne abandonăm copiii în școală și să considerăm că școala trebuie să facă pentru ei ceea ce noi ca părinți nu facem.”
Adriana Stere, corespondent: “Acum, și punctualitatea sau lipsa ei se iau tot de la părinți. Dacă lipsești o dată e un accident, de două ori sună a neglijență și dacă o comiți iar devine un obicei. Gândiți-vă că de fiecare dată când cineva bate la ușă, se scuză și i se răspunde să ia loc în bancă, e o rupere de ritm pentru toți cei din clasă.”
Dar concentrarea făcută zob de întârziați poate fi cea mai mică problemă. Spre deosebire de părinți, copiii de azi au pe agendă alte trăiri și angoase. Se ceartă între ei pe internet și se revoltă față de adulți prin tăcere. Cu cât supărările lor se adâncesc, cu atât vor lăsa școală mai jos, pe lista de priorități.
Dan Petre, sociolog: “Avem tot felul de fenomene, unele foarte toxice cum ar fi bullyingul, până la momente emoționale din viața copilului cum ar fi că se îndrăgostește, are prieteni, se ceartă. Sunt lucruri de care părintele ar trebui să fie conștient și să facă lucruri pentru a-și ajuta copilul.”
Adriana Stere, corespondent: “În caz că nu prea citiți literele scrise mărunt, aflați că, cel puțin în sistemul public, prin contractul încheiat obligatoriu la început de an școlar, părinții se obligă să comunice, cel puțin o dată pe lună cu profesorii despre notele și comportamentul juniorului. Asta nu se întâmplă în practică. Doar 36% dintre părinți merg la școală din proprie inițiativă, iar atunci când au loc incidente, mai puțin de jumătate, adică 42 la sută, răspund apelului dascălilor.”
Așa că cel mai sănătos e să răspundem prezent, de la început, oricărui moment legat de educație în care e implicat puștiul, mai ales când el e în centrul atenției. De pildă, serbarea de grădiniță, care are rol de examen, viitorul elev are nevoie în public de aliați statornici.
 (5).webp)
